Maria Prochipiuc

Poemul tău răspândește o stare de extaz ( prea mult spus ??? ). Ca la orice început esti în căutarerătăceam îmi purtam pana între dinți , vrei să pătrunzi și să descoperi taina. O taină în care să-ți agăți inima în lumină. Călătoria ta e gradată, e așa cum ai vedea un punct în zare și tot apropiindu-te de el începi să-i descoperi conturul am lătrat pe aleea unui vers (dur mi se pare folosirea cuvântului lătrat dar…). Participarea ta este totală, ai pipăit,… ai mirosit… ai mușcat ( mă duce cu gândul la Eden- sper să nu fie mărul ispitei ).
Ca să poți pătrunde în taină – dăruiești nebunia frumuseții, folosirea cuvântului nebunie îți crează acea stare de extaz. Dăruind vei dobândi -lacrimi de înger- puritatea sentimentului.
- gândul tău într-un crepuscul de lumină e și pentru cel care-l primește o căutare, trbuie să-l descopere în crepuscul.
- glasul tău e atât de tăcut, încât nu-i poți auzi decât șoapta legănându-te pe aripi de dans – e ca o plutire dincolo de tine și de toți.
- culoarea ochilor nu poți s-o descoperi decât în oglindirea cerului și rupând câte-o petală te întrebi : mă iubește, nu mă…
- gândul și glasul poartă culoarea sufletului ei cu care de atâta plin vrei s-o pictezi undeva într-un orizont al privirii ei spre tine.
Îmi apare totuși o nelămurire - tu care ești un pictor iscusit te lași condus de acea mână nevăzută și plutești cum altfel decât ca un nebun amețit de cuvinte?
Apar două versuri care mă pun puțin în dificultate, nu știu, nu reușesc să le aflu semnificația sunt fiu adoptat …sunt fructul … e o stare confuză (pentru mine) îmi apari ca un vis, ceva ireal transferat în lacrima îngerului – poate predarea în mâinile celui de Sus?
( Așa pentru tine – am crezut că doar eu sunt obsedată de lacrimă dându-i toate valențele posibile și poate uneori imposibile… și mă bucur că nu sunt singură…)
Cele mai frumoase versuri: descarc universul de plete inund cerurile cu lacrimi aduc lumina într-o noapte pe care ți-o fac cadou
într-o seară cu denie adormi liniștită că veghez să visezi toți îngerii întinși la picioarele tale cu trandafirii eternității mă duc cu gândul la Luceafărul care pentru o clipă de fericire… Frumusețea sufeltului e inundat de lumina Învierii … seară de seară în rugăciune parcurgi drumul până la picioarele Crucii, unde îngerii veghează și tu așterni în mii de petale dragostea către cele sfinte.

Cele mai frumoase versuri: descarc universul de plete inund cerurile cu lacrimi aduc lumina într-o noapte pe care ți-o fac cadou
într-o seară cu denie adormi liniștită că veghez să visezi toți îngerii întinși la picioarele tale cu trandafirii eternității mă duc cu gândul la Luceafărul care pentru o clipă de fericire… Frumusețea sufeltului e inundat de lumina Învierii … seară de seară în rugăciune parcurgi drumul până la picioarele Crucii, unde îngerii veghează și tu așterni în mii de petale dragostea către cele sfinte.

Am ajuns tărziu la tine ...dupa denie și cânt de clopte anunțand ca trebuie sa ne pregătim cămara, ca să pătrundă în ea lumina datătoare de bucurie, de speranță, de tot ce este bun și frumos!

Privesc , acolo unde doar în închipuire mâinile se unduie pe lângă trup, iar noi??? printre flori și pomi cu ramuri înfruptate, parcă prea multă libertate pentru aripile pământului…și noi??… noi suntem ocean fără un țărm anume! . Mă gândeam că doar vântul bate ritmic țărâna neîntinată sângelui, treierându-ne...

Si daca nu ne mai `` vedem`` îți urez ca ziua Invierii să te îmbrace în haine de Lumină!

Nu plâng! Lacrimile de mult au plecat în orizonturi, acolo unde Nori se adună în mine și doar cântul clopotului poate murmura la cina cea de taină plânsetul arginților aruncați … pe sărutarea trădării… iar picătura dătătoare de viață așteaptă în potir … deci bucurați-vă și vă veseliți
căci plata voastră

5 Aprilie - De azi a început Săptămâna Patimilor

Faptele bune - sunt foarte importante în viața fiecărui om, fără dragoste nimeni nu este în stare de sacrificiu propriu . Dacă inima ta nu este plină de iubire atunci nu te poți jertfi pentru alții, nu poți lua din puținul tău și să dai celui ce nu are nimic, nu poți să dezbraci o haină și să-l acoperi pe cel gol... să ai curajul să-l îndrepți pe calea cea bună pe cel care nu o cunoaște...

6 Aprilie

Zavistie si fatarnicie - Zavistia este patima cea mai cumplită, este considerată a fi mai rea decât diavolul. Este chipul în care cauți să-l distrugi pe celălalt , să-l pierzi, pentru a obține locul lui sau altceva. Este rădăcina tuturor răutăților!

Fățărnicia - are ca radacină viclesugul, iar ca roade: minciuna, amagirea, maiestria, agoniseala cea rea, necinstea si vătămarea aproapelui. Omul fățarnic este nesincer și mincinos, prefăcut, și viclean. Cel fățarnic nu face niciodată cele ce zice, el vorbește doar cu buzele dar interiorul lui este negru.

O istoioară referitoare la aceste două boli:
Imparatul Leon cel Intelept, stind odata de vorba cu niste filosofi , aceia i-au spus ca pacatul zavistiei si al iubirii de argint sint egale in rautate. Iar imparatul a poruncit sa-i caute doi oameni care ar fi vatamati la suflet de aceste doua patimi. Cei trimisi de imparat au gasit ce cautau si le-au zis: \"Va cheama imparatul sa va cunoasca si sa va dea cite un dar mare\". Aceia s-au bucurat mult de aceasta chemare, nestiind la ce sint chemati. Si indata au venit. \"Vreau sa fac mila cu voi si sa va dau cite un dar\". Si a chemat mai intii pe iubitorul de argint si i-a zis: \"Tie o sa-ti dau daruri mari, iar celui ce vine dupa tine ii vor da indoit decit tie. Ce vrei sa-ti dau?\" Iar iubitorul de argint, stind putin pe ginduri, a zis: \"Maria Ta, eu vreau sa-mi iei jumatate din averea mea!\" Imparatul a tacut si i-a zis: \"Du-te si sa vina celalalt (zavisnicul)\". Si i-a zis si acelui: \"Cere de la mine orice dar, insa sa stii ca celuilalt ii voi da indoit ca tie!\" Iar omul cel zavistnic, gindin-du-se putin, a zis: \"Maria Ta, mie sa-mi scoti un ochi!\" Apoi chemindu-i pe amindoi, le-a zis: \"Vai de voi, oameni blestemati, am facut cu voi o experienta si rau ati iesit inaintea mea amindoi!
Apoi chemind pe filosofi le-a spus din cercare, cum iubitorul de argint a cerut sa i se ia jumatate din avere cu scopul ca celuilalt sa i se ia toata averea si sa nu aiba cumva mai mult decit el. Iar cel zavistnic, cum a cerut sa i se scoata un ochi, spre a-i scoate celui de-al doilea pe amindoi. Si a zis catre filosofi: \"Acum am vazut ca mare dreptate aveti voi, ca zavistia si iubirea de argint, sint egale in rautate\".

7 Aprilie

Vânzătorul - este cel în mintea căruia se află trădarea, mintea lui zvâcnește în orice moment să trădeze, nu contează pe căt și pe cine.

Otilia, am urmărit fiecare comentariu în parte și știi ce mă bucură cel mai mult că fiecare cititor gasește noi simboluri cuvintelor mele, imaginea cristelniței mă duce spre lucruri sfinte. Mulțumesc de trecere.

De mult nu mai privesc nici măcar în frigider, aveam unul care se numea Fram si a plecat la Polul Nord , mi-a zis ca aici căldurile sunt prea mari și insuportabile… La televizor, nici pomenală, spectacol întâlnesc la orice pas și chiar pe Scufița Roșie am văzut-o nu de mult într-un film de dragoste, undeva pe o bancă într-un parc uitat de lume, dar cu mulți spectatori.
Lupul ? Sunt atât de mulți încât nici nu mai știi care-i cel adevărat, își mai schimbă ei din când în când metodele dar naravul rămâne…
Cei sapte pitici ? Au format deja o bandă și acționează prin diverse cartiere. Doar Alba ca Zapada a rămas așa cum o știm , dar au trecut și peste ea anii și a ajuns fată bătrână…
Am ajuns și eu să umblu pe străzi aiurea în căutarea… de fapt nici nu știu dacă caut ceva, număram într-un timp frunzele care mureau în căderea lor spre înalt, noroc că nu mai erau verzi să-mi spună cineva că tai frunză la câini. M-am plimbat două anotimpuri si m-am trezit în plină primăvară când soarele fulguia cu fluturi mari de zăpadă având alături pe cineva care mă căutase doar prin cuvinte și când m-a văzut a …la fugă, cred că nu erai tu …Sache… m-am uitat la picioarle lui avea... pantofi…

Te caut în dimineți și iți dau și ziua asta anonimă dar să n-o
duci la colț de stradă ci doar să-i pui eșarfă roșie la gât fiindcă acolo este viața si da s-o tâlhărești prin toți porii și poate vei înțelege că acum rămân să-mi împletesc răsăritul // ca apoi să-l despletesc în apus
Am schimbat puțin tenta, dar sper sa nu te superi!

Felicia,

ți-am zis de fiecare dată mă lași fără cuvinte, nu spun nimic tac și memorez!

Lizule,
Ai dreptate, uneori tristețea are darul iluminării și poate fi și așa cum spui tu acesta este un poem al renasterii bucuriei de a trai!
Îți mulțumesc de gândul curat!

Nimic în viață nu e la-ntâmplare
Poate de-aceea, azi, ca-ntr-o oglindă
Privind în ochii vremii ce mă are,
Îi las retina-ncet să mă cuprindă

Și da Mihaela, am constatat Paradoxal, căderile mă-nalță, mă regăsesc în fiecare cuvânt pus aici, încât fiecare vers îl consider ca pe o împlinire!

1 Aprilie

Noaptea – cel mai interesant sfetnic, în noapte poți auzi un cântec ce străbate prin tine precum clopotul în miez de rugăciune, poți simți o inimă pustie ce bate pe fond de galben tomnatec, în nopți poți auzi mirosul anotimpurilor. Noaptea poate fi solitară ca o iubită părăsită în miez de primăvară. În noapte poți descoperi răsărituri și apusuri ale altor nopți....

2 Aprilie

Copilăria - Copilul din mine privește mirosul cuvintelor cu gust de lapte, simte căldura necuvintelor precum îmbrățișarea lacrimilor mamei în nopțile de veghe. Copilăria are culoarea țărmului mângâiat de valurile mării, privește cu mii de ochi dar simte cu sufletul parfumuri pline de consoane împrăștiate în visuri de femeie...

3 Aprilie

Sănătatea- Nu numai trupul are nevoie de sănătate, ci chiar și sufletul care nu este materie. Întotdeauna într-un trup bolnav nu va sălășlui un suflet sănătos !

4 Aprilie

Femeia – de multe ori aparența înșeală! Femeia ascunde râsul de cele mai multe ori sub un zâmbet enigmatic, poate ieși în evidență prin diverse mijloace, încearcă să cucerească uneori prin prestanța capacității de a răspândi multă lumină în jur, alteori prin tandrețe.
Femeia , poate fi uneori romantică, alteori rece, îi place sau nu, să se joace de-a iubirea, aspiră la iubirea absoluta.
Femeia…

Nicolae dragule,
Este curioasă întoarcerea ta spre textele mele, chiar mă gândeam că am pierdut pe unul dintre cititorii( criticii ) mei sufletești, cel care întru începuturi mă încurajai scoțând la interval măcar o realizare oricât de mică, iar dacă nu existau le născoceai,iar acum încerci să mă înalți acolo unde nu-mi este permis a gândi. Comentariul tău încearcă ca pevremuri să-mi arate frumusețea cuvintelor. Văd că încerci să mă încurajezi dându-mi o lecție de viață - pentru mine viața se trăiește!Încerc să scriu despre aceste trăiri în rest sunt vise vândute iar prezența din umbră face ce vrem...NOI!

Mirciulică iubitule,

Nu am cuvinte doar lacrimi!
Nu întâmplător un gănd de-al meu vorbea despre fumusețea privitorului.
Daniel mă descoperise că sunt tristă, Sorin parcă trage un semnal de alarma: Maria, ce s-a intamplat?, Codrina nu se poate regăsi în starea mea de beatitudine, Dana mă găsește deschisă, iar tu, tu vii cu o formulare deosebită… necuvintele mele te vor cuprinde cu inima într-o lume dincolo de transcendență

Nu spun decât că ai găsit noi valențe!

Mirciulică iubitule,

Nu am cuvinte doar lacrimi!
Nu întâmplător un gănd de-al meu vorbea despre fumusețea privitorului. Daniel mă descoperise că sunt tristă, Sorin parcă trage un semnal de alarma: Maria, ce s-a intamplat?, Codrina nu se poate regăsi în starea mea de beatitudine, Dana mă găsește deschisă, iar tu, tu vii cu o formulare deosebită… necuvintele mele te vor cuprinde cu inima într-o lume dincolo de transcendență

Ai dat noi valențe cuvintelor mele!

frumos...
ca un nor ce sta sa picure
ca un baraj ce sta sa sparga muntele
ca un zambet gata sa se transforme in isterie
ca un gand pregatit sa scrie un roman...

Vreau să-l consider gând al zilei!
Am început să gândim atât de ...încât pot spune două stări într-un singur gând, sau altfel două inimii într-o singură bătaie.

Imi pare rău că nu am reușit să fiu nuntaș cu adevărat(imaginar am fost) la nunta voastră de semne, mi l-am închipui pe Silișteanu în rol de mire... Ma bucur de bucuria voastra și să vă fie de bine!

Dana,

Citirea pe tăcute e cea mai frumoasă!

Mă bucur că ești printre cititorii mei!

parcă nu sună a beatitudine...doar în cazul în care sunt lacrimi de fericire. - parcă… și totuși uită să respire- doar stare de fericire le-ar putea determina. Un moment de fericire surprins...într-o tristețe trecătoare…

Mulțumesc Daniel!
Aveam emoții,…nu știam dacă voi reuși să exprim prin cuvinte starea ... mi-ai dezgolit inima în petale…

Sorine, ce să-ți răspund?
Credeam că ai găsit răspunsul...