Maria Prochipiuc

Doi pui de om ieșiti din găoace își vor căuta începutul în primãvarã și soare chiar prin furtuni iar lăstunii îi cuprinde cu aripi de plecăciune și-un zâmbet udat din ochi de copil.
o lunã prea mândrã încearcã s-ajungã
sã ți se-aștearnã pe tâmplã tiptil - mi se potrivește de minune!

Palat construit din visurile înflorite printere pruni… iar inima devintă izvor se va ferici în Suflete de ploaie pe aripi de vânt picuri de mânã.

De câte ori nu am vrut partaj! Partaj de la viață! Drumuri sfârșite înainte de a fi parcurse. Începuturi care ajungeau prea repede la sfârșit. Altele îmbrăcate în nestemate sub care se ascundea uriciunea… aceasta e viata! Viață pe care o putem numi și …POEZIE.

Nu vreau să comentez, doar pot explica... nu mai explici nimic... bag divorț de ritmul tău încâlcit

Da?

Da! vreau partaj și vreau sentimentul înapoi

Oricât ai vrea partaj pe sentimente... e singurul lucru care nu-ți mai poate fi dat înapoi...

dar... pot explica...

Fac și desfac semne și noduri, miros veniri rotite, înlănțuite de patimi. Ademnesc rodirea în gesturi și priviri acolo unde spaimele răvășite de neputințe întorc ceasurile în spatiul dorinței. Ființă în ființă anunț plecarea ca dintr-un corp pustiu...

Reușite:

miros și-aud venirea
Fac și desfac înlănțuiri tacite
Ademenesc în mine nerodirea
Îmi uit ființa într-un corp pustiu

Daniel- de când îmi doream să fiu izvor! Frumusețea versurilor tale aduc umbră cuvintelor mele. Îți mulțumesc!

Cristina - Doamne, ce minunați sunteți voi! Îmi voi așeza versurile voastre ca un reazem atunci când voi depăna amintiri.

Vă urez mult succes!
Monica voi fi altaturi de voi, doar cu gandul...până data viitoare!
Laurențiu, felicitări pentru inițiativă!

Ina - îți mulțumim pentru gândurile pline de lumină lăsate aici la noi ... Lumină din Lumină... Noi știm să alintăm, așa că te așteptăm la Iași, Vasluiul e doar la 1h de mers cu trenul... ne-am bucura să știi...

Cami - vreau să fiu sinceră cu tine. Te simt un om foarte sensibil prin comentariile lăsate pe pagina mea, doar în cuvinte omul este cel ce este... Dacă prin gândurile noastre spiralate într-o colană a infinitului am reușit să te oprim din drumul tău ,noi suntem fericiți!

Monica - trecerea ta prin voalul dimineții a lăsat parfumuri de stele înmiresmate de verde aici la mine ascunse undeva sub sânul pădurii.

</b>

Răspunsuri:

Daniel- Varianta ta e la înălțime, dacă ar fi s-o comentez i-aș găsi sensuri noi, ce pot spune e că m-ai descris așa cum sunt.

Camelia - să știi că verdele mă caracterizează, este culoarea mea, contopirea mea cu natura. Mulțumesc pentru frumusetea pe care ai descifrat-o în cuvintele mele.

Adrian - Dacă prin imagine și cuvinte am reușit să-ți aduc liniștea, mă bucur, cred că știi și ai înțeles că mă regăsesc mereu în sonetele tale, dar nu pot ține pasul cu tine, vârsta de…!

Madalina- Și rochia mea de mireasa va fi tot verde, când vin la nunta ta mă voi îmbrăca în verdele toamnei târzii, nu uita vreau să-mi cânți acel cântec vechi…

Codrina - Frumusețea miresei în verde a depășit imaginația mea-toată aprecierea pentru tine cea care în fiecare anotimp încerci contopirea cu el .

sabina- mă bucur că te regăsesc printre cititorii mei, tu ai gasit o altă variantă care alături de celelalte mă încântă în mod deosebit.

Mae - îți mulțumesc pentru zâmbetul care a născut cuvinte descătușând culorile în durerile facerii.

Sunteți minunați!

Da! Da! Da!

Doar pentru :

iîn oglindă
îmi ies aripi din inimă
zbor cu sfinții in același sărut

24 Aprilie

Zâmbind – plângănd_______zâmbeam, pierzându-mă-n privirea ta, încercam să-ți înțeleg mirarea din cuvinte. Plângeam, regăsindu-mă dincolo de iubire. Zâmbeam atunci când încercam să te uit, să uit că te iubesc. Plângeam când soarele-mi ascundea privirea dincolo de uitare. Zâmbeam gândului că lacrimile erau de fericire. Plângeam spre orizonturi în așteptarea curcubeului. Zâmbeam atunci când nu vroiam sa mă vezi plângând si uite așa, zâmbind - răzând, te mint mințindu-mă pe mine.


25 Aprilie

Așteptarea _________norii se preling în gânduri de albastru, de roz, de galben uneori, și vocea ta?…e tot o așteptare, doar degetele mângâie cuvintele în apusul soarelui și te aștept. Zilele îmi cântă gânduri de dragoste - se înțelege! Privesc în trup și aștept să te regăsesc în poala palmelor împreunate. Aștept,… mă rătacesc așteptându-te, doar timpul e de vină că m-ai uitat în adâncuri…


26 Aprilie

Stelele_____agale amurgul șovăie în degetul meu cel mic, însemnând cerul cu licuricii nopții. Carul Mare caută lumina necunoscută a lunii șoptind pământului bucuria. Carul Mic răscolește chemare spre zările necunoscute, așa în surdină... iar Luceafărul mândru se joacă în pletele abisului... departe foarte departe o mică stea clipește gingașă spre hăul care o desparte de trupul lăsat undeva între ape.


27 Aprilie

Nisipul mării _______ Valuri care topesc văpaia soarelui în fire de nisp aruncate într-o clepsidră care cerne bătăi de inimă. Valuri învolburate aruncând la maluri argintul scoicilor macinate de ganduri. Unii își dureaza castele de lacrimi în pragul de val.


28 Aprilie

Cuvântul_______ mugur de floare, încălzind silueta unui vis aruncat în nostalgia unei toamne nedormite. Mângâiere a sufletului neîmblânzit de durerile trecătoare cotrobăind prin clipele trecutului. Ruperea unei dimineți ce se dezmorțește la soare încercând să-și joace rolul zilei. Întunericul din mine și lumina din tine unite ca o punte între doua suflete.


29 Aprilie

Albul iernii _______lumina se așează plăpândă peste drumuri , case, îmbrăcând amintirile în povesti la gura sobei. Sentimente și trăiri așezate sub straturile fulgilor . Plapumă ce dezbracă norii și îmbracă noaptea cu frumusetea stelelor. Pași de lumină spre Eternitate, zâmbind umbrelor de lumină a pulberii stelare.


30 Aprilie

Aer violet______Abia înmugurite razele soarelui bat din aripi spre violetul zilei, respiră mirosul versurilor adunate sub cumpăna vremurilor albăstrite de nașterea ideilor.

Revin - tu ai dreptate Dane!

Mă gândeam, cum de-ai reușit să găsești ceva demn de apreciat la textul meu, încât zările azurii să le vezi în fantasme multicolore. Da, de la stâncă ți se trage ( dar stânca știi tu bine – sunt eu ) stanca care freamata
Greșeala se plătește, nu?

Dan- constanti de copilarii edulcorate- tu ești deja ajuns la vârsta compoziției depline și îți este greu să-i înțelegi pe cei care sunt încă copii.

un text ravnind parca la un patetism nebun - greșit interpretat…

Dacă numai atât ai găsit -demn de apreciere mi s-a parut stanca care freamata, ducandu-ma cu gandul in zari azurii, pline de fantasme multicolore - sunt mulțumită

Mădălina- confesiune de suflet- ai interpretat correct! Și , da există o taină , ai început să-mi descifrezi sufletul care freamătă la tâlcul cuvintelor și voi fi aici, atât cât voi exista și voi rămâne așa !

Daniel – Gelozia derivă din dragoste, și acum știu când e ziua ta...și că ești berbec, dar asta e daca mai ai rabdare un an... cine știe, dacă până atunci nu crești prea mare

Mădălina - corect spus recenzie, dar nefiind această secțiune am trecut la eseu. Tu ești darnică cu mine. Sorin a fost sărbătorit de întreaga familie a poeziei.ro, așa vreau să cred.
Mădălina nu divulga secretele!

Ina – Îți mulțumim pentru trecerea ta pe la noi. Hai sa-ți spun un secret- îmi place mult să fac daruri!

privirile absorb clorofila
toamna,
ochii au miros de pământ

Frumos!

Toamna ochii au miros de pamânt colorat în verdele dat în pârg...

Încerci să ne porți spre un labirint, desenat grațios pe cerul luminând a primăvară. Cu suflet de yodler , încerci să arunci zarurile în hăurile de lumină, nu departe de castelul de turta dulce, acolo unde Hansel și Gretel se joacă cu visele noastre.

Ce mai frumoasă reprezentare!

biserica scheletică cu iluzia crucii
răsucită spre înălțimi
altarul vulturilor și al lupilor în blană de codru
cu frunza născându-și colțul din torente de viață

Anotimpuri pierdute dincolo de avalanșe de muguri… ultima rază strivită de retina pe jumatate nebună
înainte... către nicaieri

Să-ți fie drumul precum lumina lina...

Bogdan – îți mulțumesc pentru apreciere, îmi incerc și eu puterile, dacă am reușit- e confirmarea voastră.

Carmen – e un dar al inimii făcut cu multă placere, nu știu cât am reușit să pătrund în scrierile lui Sorin… a fost o încercare!

Mihai – mă bucură oprirea ta lăsată în cuvinte. Într-un moment atât de important eram sigură cu nu vei lipsi, probabil gândul meu de acolo din crepuscul te-a adus, nu trebuia să lipsești la sarbatoarea noastră.

Felicia- dacă în fuga ta ai reușit să lași un semn, e minunat! Te așteptăm și mâine e o zi!

Eugen – mulțumi de trecere pe la noi!

dana – cum oare de nu ți-a zis Sorin- așa a fost... să afli de la alții…

Cristian – să ne întâlnim cu bine și la alte aniversări!

Înviorat, trag noaptea de pe mine,
Mă spăl cu spaima zorilor devreme,

În zori de zi tragi noaptea de pe tine, și ca într-un descântec te ungi cu vagi dileme să poți pătrunde în miezul zilei, aruncând șabloanele și devenind altul.
Doar o clipă să fii treaz și toate vor căpăta alte sensuri !