Poezie
Amurgul cuvintelor
aduceri aminte
1 min lectură·
Mediu
timpul
toate se vor duce
dar știu că îmi voi păstra sufletul acesta rotund împrejmuit de ape
și mai știu că iubirile nu pot muri peste noapte
poți gusta din fructele coapte
voi pleca spre iarnă să mă-nfășoar în alb
și ce dacă inima-mi va plânge și ce dacă silabele se vor cuvinte
copiii vor alerga cuminți vor face oameni de zăpadă
și le vor da nume de voievozi
tu
poate vei întinde mâna căuș să poți cuprinde inima
mirat vei descoperi în palmă doar o lacrimă
îți va rămâne pe degete semnul zilei de azi
033.283
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Prochipiuc
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Prochipiuc. “Amurgul cuvintelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/227067/amurgul-cuvintelorComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MPNu am înteles concluzia, dar poate așa e văzut poemul ca un scâncet de poezie, mulțumesc de albul iubirii și mai ales de albul lăsat ca semn aici.
0
LSsunt timpuri/adancuri cand/unde elixirul iubirii
transcede in lacrimi, nu ca un vaiet ci ca un scancet
din inimi si din alte fructe necoapte
semnul zilei de azi causul inimii mele vasul sfintit
de neplansul inimii tale
transcede in lacrimi, nu ca un vaiet ci ca un scancet
din inimi si din alte fructe necoapte
semnul zilei de azi causul inimii mele vasul sfintit
de neplansul inimii tale
0
timpul toate se vor duce la izvorul
semnul zilei al iubirilor in alb
lucian