Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Sărutul cerului

pentru tine cea de azi

1 min lectură·
Mediu
fiecare zbatere din aripă e semn că puiul și-a luat zborul
prezența lucrurilor înveșmântate în cuvânt caută singurătatea
între zidurile fără ziduri de cele mai multe ori doar gesturi
la fiecare capăt de dor se plăsmuiește o lume
la fiecare capăt de cuvânt
o umbră
doar astăzi e dezlegare dinspre tine spre neștiutul tainic
îți atârni în glas sufletele poeților ca într-o plecare efemeră
sub pleoape se închide cerul brodat cu stele
undeva în adâncul gândului
se naște dorul întru
lumină
nisipul din clepsidra răsturnată măsoară distanțele
dintre bărbați și femei dintre copii și culori
nostalgii adunate ca niște jertfe
șerpuind alene peste sufletul flămând
vremea se destramă ca un parfum nedeslușit
într-un sărut
054469
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
114
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Prochipiuc. “Sărutul cerului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/1786349/sarutul-cerului

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ion-divizaID
Distincție acordată
Ion Diviza
Îmi place cum e structurat acest poem, ca o scară inversă spre cer; eternul frământ al \"sufletului flămând\" peste care \"vremea se destramă ca un parfum nedeslușit într-un sărut\", sufletul mereu în căutarea altor suflete prin care și-ar afla împlinirea. O meditație poetică gravă, emoționantă, care trece dincolo de semnificațiile banale ale gesturilor cotidiene, tinzând să cuprindă necuprinsul, să atingă intangibilul.
Remarcabil versul:
\"la fiecare capăt de dor se plăsmuiește o lume
la fiecare capăt de cuvânt
o umbră\"

Corectează: zbatereA; nedesluși(T)

0
@maria-prochipiucMP
Maria Prochipiuc
Îți mulțumesc de popas, am corectat, e bine să știi că cineva pătrunde în universul tău și gustă din frământarea ta. Căutarea de cele mai multe ori pornește din noi, din foamea de celălalt. Oricum trebuie să fim conștienți că vremurile se destramă peste noi, iar noi, devenim umbra acestor vremuri, putem lumina sau nu...
0
@razvan-rachieriuRR
razvan rachieriu
“În adâncul gândului” se fabrică parfumurile subtile ale dorințelor, hrana spirituală pentru “sufletul flămând” și se nasc păsările ce ne învață zborul.
Nostalgiile șerpuiesc în memorie și destramă vremea cromată cu plictis, sărutând chipul prăfuit al distracției.
0
@maria-prochipiucMP
Maria Prochipiuc
Răzvan – mă bucură oprirea ta aici pe marginea acestui vers, subtilitatea e modul meu de a ascunde anumite stări, e modul care mă caracterizează, transformând o stare în alta. Mulțumesc!
0
@daniel-gherasimDG
Daniel Gherasim
cam tarziu vin eu cu acest comentariu...

ce sa fac....acum am citit si eu poemul

foarte frumos.
doar titlul mi se pare ca nu prea e la locul lui.

in rest...o poezie minunata. felicitarile mele, doamna.

DAniel.
0