Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Diagramă cu doi de cinci

învăț să număr să-mi număr zilele într-o joacă de copil

1 min lectură·
Mediu

poemul meu o ploaie cu gust de cianură
peste mine prăpastie
gînduri nenuntite în negru
într-o dialectică a vieții și a morții
lupta demult era pierdută
doar moartea trăsnește în josnicia ei
pătează sângele în albul gradat
de halucinații vizuale

aude culori si vede sunete

pașii ți-i porți pe ruinele pântecelui
ce ți-a construit cercul nemărginirii
angoasă a iubirii maternale
început de zi și miez de noapte
pas coborând spre adâncuri
ai nevoie mereu de plânsetul meu până la refuz
cavaler al morții cu exponent rational

nici cuvântul nu te mai dovedește
îți despui chipul
unica bucurie
că…
m-ai învins
contopit cu pământul

25 iulie 2005
054.406
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
106
Citire
1 min
Versuri
23
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Prochipiuc. “Diagramă cu doi de cinci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/133632/diagrama-cu-doi-de-cinci

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marinescu-victorMVMarinescu Victor
azi ai numarat spre un sfarsit care ar trebui sa traga un semnal de alarma. nu stiu pentru cine, dar cred ca ar trebui sa continuie numaratoarea alaturi de tine. asa te-am privit azi. te-am gasit putin trista azi, dar poate ca maine poemul tau va fi o ploaie cu gust de menta.
0
@marinescu-victorMVMarinescu Victor
scuze pentru repetitia lui azi:)
0
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
Azi am numărat poate nu numai un sfârșit, poate fi și un semnal de alarmă cum spui tu, nici nu ai de unde sti pentru ce și mai ales pentru cine, inima mea are atâtea intrări încât ți-ar trebui mult timp să cauți și mai ales să descoperi, cine știe fiecare numără sau nu, oricum timpul se scurge, oricum clipele uneori devin ani, alteori zilele trec precum spuma, acesta era poemul zilei de Ieri, dar e bine că l-ai asociat și zilei de Azi(nu stiu din ce motive nu am putut intra pe poezie, cred ca a fost ceva tehnic) M-ai găsit așa cum sunt, dar poate mâine … da și mâine va fi un azi…
0
@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca
\"poemul meu o ploaie cu gust de cianură
peste mine prăpastie
gînduri nenuntite în negru
într-o dialectică a vieții și a morții
lupta demult era pierdută\"

Poemul tău e un dans al sufletului, pe o scenă unde nu încap alți balerini decât cuvintele morții și ale vieții. Josnicie a morții simți tu, într-un plâns până la refuz. Oare numărăm în noi și clipele moarte, și celule de suflet înmormântate deja? Căci această diagramă a celor doi de cinci, o zeciuială altfel, un altfel de preț plătit pentru cel ce \"aude culori și vede sunete\" este descompusă într-un poem grav. de la început, până în final, când \"m-ai învins
contopit cu pământul\"...

Am citit ieri, doar azi am putut să ies din cuvinte. \"Dialectica\" asta pentru mine e un tango între Thanatos și Eros, năucitor uneori.

Drag, D

0
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
DoraDani – dincolo de mine e prea mult gol, dincolo de noi e o lume care ueori te fascinează, o lume pe care încerci să o înțelegi, o lume care nu te înțelege, rezolvi mai ușor totul, dar când lumea din tine e plină de atâtea, acolo începe deja o luptă. O lupta da, important e să știi cu cine te lupți, cu eul, cu suferința, cu neputința, cu neînțelegerea, cu ce oare te mai poți ajută să știi că poți ajută pe cineva??? Mai mult ai intuit tu...
0