Jurnalthoughts
Nu mai scriu pur și simplu
Dialog, de pe o parte pe cealaltă a pămîntului, cu Daniel D. Marin
5 min lectură·
Mediu
goldiada gold: daniel, tu te consideri mai mult scriitor decit critic?
Daniel D. Marin: eu nu ma consider nimic.
goldiada gold: tu ai pasiune pentru scris, care te macina.
Daniel D. Marin: nu
Daniel D. Marin: vezi, eu nu sunt... am avut si eu o perioada (f lunga) cand asa era. dar asta demult.
Daniel D. Marin: pe vremea aia nu erau nici siteuri de literatura etc. am consumat totul in singuratate
goldiada gold: vai, spui pe vremea aia de parca ai avea 40 de ani
goldiada gold: de ce mi s-a parut mie ca ai 25?
goldiada gold: sau mai putin?
goldiada gold: daca nu vrei nu-mi raspunde
goldiada gold: asta nu schimba nimic
Daniel D. Marin: am 26, chiar impliniti. eu scriam prin \'98-\'99, 2000... si inca in 2003. dupa aceea ff putin.
goldiada gold: asa
goldiada gold: si ce s-a intimplat cu ce ai scris, ai adunat in volume, sau nu?
goldiada gold: sau crezi ca erai prea crud?
Daniel D. Marin: am publicat un volum. restul de, sa tot fie vreo doua manuscrise... nu le mai public. au fost scrise inainte de volumul de debut. nici pe acela nu-l publicam daca nu era deja vazut de altcineva, premiat, publicat. daca era dupa mine nu aparea ever
goldiada gold: ce interesant
goldiada gold: poezie sau proza?
Daniel D. Marin: sunt cateva date despre mine pe Internet, e un loc in care apare si ceva din biografia mea \"literara\", dar numai unul. nu-mi place exhibitia de nici un fel
goldiada gold: poezie?
Daniel D. Marin: versuri. eseu. n-are relevanta. in prezent nu mai scriu nimic. chit ca unii ma mai roaga sa-mi dau cu parerea
goldiada gold: nu scrii pentru ca nu mai ai dorinta sau pentru ca simti ca trebuie sa mai cresti, sa devii cine simti ca inca nu ai devenit?
goldiada gold: te intreb pentru ca poate trec prin ceva asemanator
Daniel D. Marin: a, nu. la mine niciodata n-a fost asa. am scris doar dintr-un impuls strict interior.
goldiada gold: urasc cartea mea de debut
goldiada gold: as fi vrut sa nu fi publicat
goldiada gold: m-am grabit
Daniel D. Marin: eu n-o urasc. sunt eu in ea, tulburator de mult. as ascunde-o publicului, de aceea n-as vrea-o publicata. iar ca literatura... nu e cel mai \"trendy\" volum
goldiada gold: poate ca pun si eu mina pe ea
Daniel D. Marin: n-as vrea
Daniel D. Marin: totusi daca o s-o traduc iti promit ca iti trimit varianta ei in engleza
goldiada gold: nu simt inca in engleza
Daniel D. Marin: a, nici eu.
Daniel D. Marin: dar ar fi ceva nou, un alt volum, poate. m-as simti mai departe de propria interioritate in el. de aceea spuneam ca varianta in engleza ti-as putea-o trimite.
Daniel D. Marin: altfel ma simt prea descoperit
Daniel D. Marin: mi-e groaza cand imi inchipui ca unii critici (doar cativa, ca n-a avut difuzare) mi-au citit cartea
goldiada gold: de ce simti asta?
Daniel D. Marin: nu stiu... sunt prea mult eu acolo
goldiada gold: si e dureros sa te stii \"prea mult tu\" si sa te vada altii atit de dezgolit?
Daniel D. Marin: nu... nu e dureros sa ma stiu prea mult eu. dar e foarte putin confortabil sa-i stiu si pe altii acolo, in acel spatiu. eu am locuri in care imi place sa fiu doar cu mine
goldiada gold: poate ca e ceva barbatesc, poate asta tine de voi
Daniel D. Marin: nu, in nici un caz
goldiada gold: poate femeile aici se vor mai vulnerabile, adica accepta mai usor ca cineva sa intre in spatiul acela
goldiada gold: sa cotrobaiasca acolo, dar sa nu judece
Daniel D. Marin: daca n-as fi inca atat de legat de el as putea accepta mai usor.
goldiada gold: acum chiar ca sunt si mai curioasa
Daniel D. Marin: dar e de o intimitate cutremuratoare. cineva m-ar citi f mult daca s-ar uita cu atentie in el. ma si mir ca acei critici n-au observat (si e bine ca n-au observat)
goldiada gold: stii ca uneori cind vorbesti cu cineva pe net faci repede repere si te sprijini pe ele, dar tu parca esti ca argintul viu
goldiada gold: apari si dispari si apari diferit
Daniel D. Marin: nici nu prea stiu ce vrei tu sa aflii, de fapt. nu pot decat sa fiu la fel de surprins
goldiada gold: nu pot sa prind \"imaginea ta\"
goldiada gold: ma intereseaza mult cum sunt sau se cladesc alti oameni, cum cresc, cum evolueaza
Daniel D. Marin: eu ma transform zi de zi, si uneori sunt pe deplin constient de asta. de pilda, la mine poezia s-a cristalizat (la un moment dat) in altceva. si de aceea n-am simtit ca s-ar fi rupt ceva din mine, n-am simtit nici o lipsa
goldiada gold: dar de ce nu mai scrii acum
goldiada gold: de ce te-ai oprit sau incetinit din drumul pe care ai pus niste pasi
Daniel D. Marin: nu mai scriu pur si simplu. nici cand am inceput sa scriu nu mi-am programat. nici cand n-am mai scris. s-a absorbit firesc in altceva. asta nu inseamna ca refuz sa mai scriu
vreodata daca o sa-mi vina, a, in nici un caz. eu nu controlez lucrurile astea.
044932
0

Ar mușca, dar nu cu toată gura, ar lovi și uneori o face, dar în așa fel încât dacă nu nimerește să se creadă că de fapt a întins mâna, ar vrea să fie direct legendă, născut clasic, fiindcă știe că are potențial, are nume parcă predestinat literaturii, zici dd marin și dai să-ți scoți pălăria, nu e totuna cu să zicem gheorghe poloboc, însă nu ajunge, mai trebuie mult material interior de asumat, dar e greu de mers în curse cu frâna de mână trasă .
Apare și dispare, mereu același, fără salturi calitative evidente, fără materiale noi, doar gravitează în jurul numelui pe care ar vrea și chiar ar putea să-l aibă dacă ar face o serie de lucruri.
dd marin este un potențial colos dar astăzi își etalează doar picioarele de lut, vrea prea mult de fapt și de aceea nu face nimic din temerea de eșec, whateverul e masca pe care o pune dimineața și o scoate seara, pentru a sta cu pumnii strânși la oglindă.
dd marin are un buzunar mare în care își ascunde mâinile pentru a se juca cu 3 obiecte : un box, un stilou, o mașinuță. E încă în momentul alegerii, dar deocamdată ( sper ) nu acceptă asta.