Sufletul alege...mintea e acasă

Era dimineață banală dar deloc întâmplătoare... pe Calea Griviței...așteptam... în stație a venit 86 care duce la gară...am urcat... pe cele două scaune alăturate... locul unde altădată era « biroul » taxatoarei... v-am văzut ținându-vă... de la palmă...tot brațul până la cot... atingându-vă...de-a lungul...aproape de tâmplă... ești cu ea de aproape o viață plus încă o clipă și ceva te uiți la ea... cobori privirea pe fereastră afară la mersul trotuarului... tu știi...n-are nici o vină că iubești o altă femeie înghiți o lacrimă să nu-ți apară pe față ea îți mângâie mâna cu degetul mare... și continui să-ți spui sufletul alege mintea e acasă vina e păcatul pe care Dumnezeu îl iartă Am coborât la gară... voi ați continuat pentru altă stație... poate Unirea... două singurătăți albastre gemene El și Ea ........... Cerul și Marea