Poezie
Măr crud
Edenul de fiecare zi
1 min lectură·
Mediu
sub pomul cunoașterii
am respirat toate ispitele și la rând
și pe sărite
era un joc de-a cine sunt
când umbra sare din mine și noaptea se sinucide
în actul al treilea
anonim
să leg punctul a de un b mult prea anost
planul meu de viață parțial
fatidic m-am expus cataclismelor unui mediu ostil
nu trebuia decât să-mi rumeg în liniște erupțiile precum basmele
care-mi împănau ochii copilăriei
cu îngeri
rădăcinile pomului extindeau tentacule vorace în intestin
cotropeau hărțile
încă albe
atârnam în colivia neantului
fără punct de susținere
trupul meu se umfla ca un râu bombardat de explozia norilor
crengile materiei
se aplecau greu peste chipul meu tainic
în ecuația iluziei gravitația era necunoscuta de serviciu
primeam zilnic extemporale fulger pentru conformitatea mandatului terestru
sensul colora cu obsesii ochii prea plini de absențe
în anotimpurile cărnii
și încerca să blocheze fluxul timpului
singurătatea doarme în pat doar cu dumnezeu
din artere semnează în alb
rapoarte de hărțuire pe numele meu
soarele mi se zbătea în sân
să te nască
doar fructul era prea verde ca să-mi înfig dinții
și cu poftă să mușc
001.143
0