Poezie
Scurtcircuitul necesarei cunoașteri
când vei deschide gura abisului
2 min lectură·
Mediu
dragul meu
șterge culoarea spaimei de sub pleoapă
nu așterne umbra orice fir de stea
ochiul meu veghează diguri curg din geană
iris cosmic scutură petale
pe-o curbură-i visul
eu alerg pe urma-i
târziul ca și începutul zeic ne leagă în unde
în portalul vederilor amerizarea-i ușoară
oceanul ochilor mei n-are
plăcuțe pe care scrie ”închis – reveniți mai târziu
peste o viață sau două”
pentru îngenuncherile humei
camera de gardă – un umăr de cer sidefiu
ca ajutor de supra-urgență – îngrop smerenii de ceară (se topesc mai ușor)
în năprasne de ger siderale când te dori și te poți prea puțin
atelă de fulger ghipsează vinețiu deget de timp rezolut
respirația gură la gură cu-o novă deocamdată o păstrez pentru mine
gravitația nu-i ușor de împăturit raftul potrivit se găsește greu
produce sincope tăierea hamurilor
se știe
chirurg astral cu referințe vechi oricând schimb polii galactici nu ezit
omul-clepsidră ce ascunde-un zeu să nu crape
echilibru-i fragil
pe-un bisturiu de pupilă
pentru un mai târziu necesar noaptea-i prea mică
acidul sulfuric al mătcii se poate să te dizolve în trepte ușor să te-ngădui
să te pipăi uimire caldă într-un se poate să fie rotund
ai grijă de pretutindeni
scrumirea pândește să mai soarbă o viață
fără portanță
uitându-te-n jos aderența înaltului nu se tocește centru-și recalibrează
magnetismul erotic pe un alt cadran
nu oricine poate să-i citească magiei orele
forează în carne de zor
să te scoată din nume cămașa în care te-ai respirat prea strâmt
și ți-ai legat până acum în sâmburi seci olimpuri de pripas
destramă cu răbdare secundele cu iz de neant
cândva îți voi călca pe dunga serenității
răspunsuri de verde în cruziul serii
foșnetul reptilian al ochiului orb ascunde în piatră vibrația
ninsoarea culorii lila din poeme
spovedania cu urme de promoroacă pulsul colii albe
pecinginea obscurității
doar vulturii regali au puterea să te-nalțe în spiră sau poate
să răzuie clipei întregul
zborul tău va începe să vorbească dialectul albastrului
ți-a fost atâta dor de mine
că m-am întrupat
golgotă-a poemului tău
nu mă dezic de nici o trădare și uitările-s grindă păcatului
în smerenii sinilii
nu-i ușor să îmbraci răstignirile
și s-aștepți liniștit
pe trăsnet cumplit lumina să te despice
001.418
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Elena Chindea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 368
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 55
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Elena Chindea. “Scurtcircuitul necesarei cunoașteri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14090996/scurtcircuitul-necesarei-cunoasteriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.