Poezii

astăzi a plouat cu lacrimi mari de grindină în spatele casei iar sufletul meu se făcu mic speriat, o bărcuță din hârtie de ziar undeva, sus pe catarg mai puteai vedea poza fetei de la pagina

MSMarga Stoicovici

0

0

nu m-așteptam să-mi spui tocmai acum și așa netam-nesam că mă iubești sau orice altă vorbă anti-gravitație capabilă să-nfigă din zbor în capul meu unul câte unul niturile din podul lui

MSMarga Stoicovici

0

0

oricât aș încerca să pară altceva nu fac decât să mâzgălesc cu creionul tocit prin rețelele de socializare luminile din vasele de-aramă înșirate pe Champs-Elysées apun odată cu

MSMarga Stoicovici

0

0

și ce îmi recomanzi să fac acum? copii bastarzi? câtă vreme nimeni (nici chiar eu) nu știe cu exactitate cine suntem și nici pe nume nu ne mai strigăm de-o bună bucată de vreme

MSMarga Stoicovici

0

3

diminețile aici la marginea oceanului mi le construiesc migălos din păsări și din zumzetul acela care seamănă cu pașii mei ciolane târâte prin nisip un cimitir de oase teribil de flexibile și

MSMarga Stoicovici

0

2

a treia țigară, a treia scânteie, uite un prilej bun pentru cel_ce_nu_vorbește! ochii mei ațintiți ca două silabe clare dintr-un cuvânt greu de descifrat, sofisticat ca o lespede căzută

MSMarga Stoicovici

0

0

gândul despre tristețea noastră mi s-a oprit la tine pe noptieră acolo unde zace un vraf de cărți care mai de care aventură către un sud calcinat unde așa-i o să ne-ngropăm și noi oasele

MSMarga Stoicovici

0

2

sunt câteva începuturi posibile pentru poveste noastră de dragoste unui miriapod îi lipseau 990 de picioare chiar și așa ne-a cărat în spate o bucată de drum un licurici fumător era

MSMarga Stoicovici

0

0

ce am uitat să-ți spun este că tristețea mea nu are niciun gust acum când trece iarna gustul se adună în cămările oamenilor în casele lor apoi crește prin grădini și mai departe peste

MSMarga Stoicovici

0

0

văd o oboseală și un sictir aproape pretutindeni de parcă nimeni din tagma asta a noastră nu mai poate dormi un somn sănătos de opt ore eu trag noaptea la jug și recunosc, mă ajut de fiecare

MSMarga Stoicovici

0

0

oboseala mea credulă închisă într-o clipă cât o boabă de piper toate armatele tale de voinici dorm la ora asta, așa-i? iar numărătoarea zilelor se restrânge se face tot mai mică în raport

MSMarga Stoicovici

0

0

am pus orologiul bunicii să bată la șase de sute de ori până acum dar mereu am auzit mai întâi bataia aceea la ușă violentă, în noapte mereu altfel, venită parcă dintr-un vis dar nu, nu

MSMarga Stoicovici

0

0

o poveste spusă la gura sobei de bunica sau lumea luată de-andărătălea în coarnele vreunui țap ispășitor? o biată cățărătoare pe niște scări prea înguste o ființă mult prea masivă ca să nu

MSMarga Stoicovici

0

0

pumnul tău l-am simțit de-atâtea ori venind parcă să îndrepte legile firii unde eu sunt femeie iar tu ești bărbat căzând ca o ploaie peste obrajii mei sau înfundându-mi stomacul o lege nescrisă

MSMarga Stoicovici

0

0

de o vreme oboseala vine la întâlnirea cu ochii mei la ora exactă nu știu care pentru că tu când ai plecat ai luat cu tine din casă și ultimul ceas care ar fi putut să-mi amintească de petrecerea

MSMarga Stoicovici

0

3

tu mă rogi mereu așa frumos dar știi cât îmi este de greu să arunc ocheada aceea în spatele casei acolo sunt o mulțime de grozăvii iar când se lasă noaptea unele sunt înspăimântătoare de

MSMarga Stoicovici

0

0

mereu am pariat pe transformare așa m-au învățat ai mei dar tata era bețiv și mama îi plătea toate insomniile dimineața la medicina legală ei transformau ușor și sticla și paharul într-o

MSMarga Stoicovici

0

2

locuiesc la ultima ușă de la etajul patru al unui bloc cu patru etaje știu asta nu mă face în niciun fel deosebită de altcineva care de exemplu locuiește la ultima ușă de la etajul șapte al

MSMarga Stoicovici

0

5

același colț plictisitor de stradă aceeași priveliște mașinile parcate niște morți în cimitir dintre care unii chiar vor învia mâine dimineață nu e nicio glumă uneori ninge de exemplu acum și nu

MSMarga Stoicovici

0

2

din grota cu amintiri nu iese mai nimic acum când ploile acoperă aproape toate presupunerile noastre oneroase cum că ar fi sau nu ar fi mișcarea începe să devină plicticoasă ochii se repetă iar

MSMarga Stoicovici

0

2

a ține minte a avea libertatea de a fi cineva care vorbește fără să mănânce căcat mă relaxează mă pietrific altceva nimic exist numai când îmi fac analizele când aș dori să pot da

MSMarga Stoicovici

0

2

când îmi privesc mâinile mi se pare că ar fi prea mari sau prea mici oricum deloc potrivite așa cum pleacă din mine și nu duc nicăieri la fel cum azi mi-ai făcut bye bye sau la revedere

MSMarga Stoicovici

0

2

când te-am văzut întâia oară bătea de șase ori în turla aia invizibilă în care am dat amândoi cu capul de multe ori ca niște lilieci neatenți apoi mult mai târziu mi-ai spus sumedenie

MSMarga Stoicovici

0

2

Altădată stăteam fără rușine între oglinzi ne admiram frumoși și dezbrăcați niște adoniși hermafrodiți iți plăcea să spui culegeam detaliile imperfecte de la stânga de la dreapta uite acolo o

MSMarga Stoicovici

0

8

aud cum trece o clipă mă așez la masa de scris pe jos mulțime de mărgele răsturnate alunec pe ele preț de-o conversație un telefon care sună ți-am repetat să nu mai caut ceva în

MSMarga Stoicovici

0

2

o picătură neașteptat de mare din visele tale populate cu imaginile atâtor femei mi-a intrat în ochi azi dis de dimineață când m-am aplecat asupra ta tu încă dormeai bine deghizat într-o

MSMarga Stoicovici

0

0

copilul era chiar în mijlocul nostru mulțimea de curioși părea că abia ieșise dintre pălăriile magicianului clovnii îi aruncau de mâncare și îl trăgeau de gât și îl preschimbau

MSMarga Stoicovici

0

0

câteodată aș vrea să mă atingi să mă porți oriunde vrei tu să mă sucești, să-mi modifici aparența să mă urci în aer ca pe un balon ori ca pe-un măr fără sâmburi să mă arunci peste

MSMarga Stoicovici

0

0