Poezie
Sleepless
1 min lectură·
Mediu
oboseala mea credulă
închisă într-o clipă
cât o boabă de piper
toate armatele tale de voinici dorm
la ora asta, așa-i?
iar numărătoarea zilelor
se restrânge
se face tot mai mică
în raport cu somnul
mă vizitează mai vechiul meu prieten belzebut
miroase de la o poștă a trandafiri bulgărești
el îmi amintește de uitarea cu care i-am rămas datoare
încă de la prima noastră întâlnire
și de singura întrebare pe care am avut voie să i-o adresez
tremurând
pe când mă străduiam să adorm
și de frica mea exagerată
la jocul de pelotă
te lapidam amândoi
ce să-ți fac, pierduseși
iar tu plin de sânge pe față mă tot întrebai dacă am dormit bine
atunci ți-am spus și ție
și tot așa i-am spus și lui după aceea
că am dormit un somn adânc și fericit
în care am visat un vis frumos
dar totodată tare ciudat
în care se făcea
că m-am trezit
002693
0