Scandurica de molid
Schimbai tot ce-avui pe-un blid
Si din blid baui setos
Dor de duca fara-ntors.
Blanita de oaie creata
Dadui doi banuti pe-o ceata
Si din ceata am itit
Trup de fata
Fluturi comuni de lampa
Ne invartim bezmetici
Intr-un roit continuu
Pe-aceleasi strazi murdare
Intre aceleasi ziduri
Si printre-aceiasi oameni.
Nu mai vedem in noapte
Nici iarba si nici
Vanzatorul de arome
imi bate la usa.
De cum ii deschid
ma ia tare, inca din prag :
Ati observat
ca usa asta de brad
miroase a cocleala ?
Aroma din sticluta verde
(cu termen lung de
Si daca intr-o zi
o moarte mi te-ar pierde,
o sa te chem ; sa vii,
Pamantu-o sa te ierte.
In paturi de asfalt
sa nu te-mbraci, iubito,
mai bine un inalt
altar sa-mi fii, cupido !
Un vant
Eu cred ca in forma in care functioneaza astazi site-ul, scopul sau principal este ca poezia sa fie citita. E o sansa pentru oricine scrie. Cunoscut sau necunoscut. Ori sansa de a fi citit se pare ca
Nu te speria, iubito
daca-ntr-o zi uitata,
lasat putin de mana
o sa ma pierzi pe strada.
Desi nu i-am pus nume
inca, pe nici o harta,
chiar de numesc abisul,
tara-n care ma aflu
o chem
Nu ma lasa
in uitare, iubito !
Altfel in noapte
ma sting pe plaur
biet rege maur
ucis de-un taur
cu corn de aur.
Ia-ma mai bine
in san la tine
cu mine-ndata
chiar nechemata
intra in
Trec vama muteniei ;
te chem iar pe digul
pe care candva
plangeai zbuciumata
de prea mult iubit
sau poate speriata
cu mine sa-mparti
Noaptea si Frigul
Dar ciuma uitarii
iti dijmuie
E grav ! ii zise vraciul ;
Nu stiu ce te mai poate
Salva de-o lunga moarte.
Poate doar ceaiul verde
Den limba grea de clopot
Sa-ti mai dea viata-n clocot...
Poate doar amirosul
Den subtioara
Cand vin
la tine
parca vin
la sanatoriu.
Parca incerc
sa ma vindec
de ceva.
Parca-mi ling
viezurii
ranile.
Parca ma bate
vantul.
Parca m-atinge
capatul nevazut
al drumului.
Parca se
Cum treci incet pe drum
cu rugina-n palma
pe urma ta de scrum
vin frunzele-n valma.
Mestecenii uscati
se-aprind cu valvataie
iar fagii-ncoronati
imi intra in odaie.
Mainile stravezii
iti
La nasterea catelului Eric
venit pe lume intr-un boschet
de langa linia ferata
lumea
nu s-a cutremurat.
Scanteia vietii
aprinsa inc-o data
in trupu-unui catel
a trecut,
Intru in aceasta zi,
In aceasta zi pe care nu am vazut-o niciodata,
intru cu gandul la tine.
Geana subtire a zorilor,
vanturile reci
ce se-ntorc spre paduri,
aerul imbibat
de gustul
Ce culoare-are-o iluzie ?
Ce gust are o privire ?
Cat traieste-un vis cu tine ?
Cat rezist-o nevedere ?
Unde sta dorul de-albastru ?
Unde se sfarseste rana ?
Cine-aprinde noaptea-n sange
Dimineata se strecoara
in incapere
precum amirosul
de pepene galben
in pielea ta aurie.
Ochii intarzie-nchisi
in visul tulbure
de noapte,
lumina iti cade pe san
cum tremurul
Alb de plans, cobor in glie
Cadavre de iasomie
Ce s-au stins de prea mult soare
Si de lipsa de racoare
-mbietoare.
Tasnind viu, ca dintr-o vana
Seva dulce in tarana
Se prelinge ; si
Esti zeul meu nominativ
Mi-ai spus odata iubitoare ;
Dai nume noi la dor, la floare,
Transformi fioru-n substantiv.
Tu ma strigi Avis in terris
Obisnuinta-mi zvarli-n foc
Vinzi tot ce stiu la
De mic am fost crescut cu gandul
ca existi.
Am fost pregatit de timpuriu
pentru tine
precum infanta Zelmira
pentru marele Ducat de Alta Magiana.
Recunosc,
prin veacul al treisprezecelea,
cand
Sa-ti darui iubito padurea
S-o tragi dupa tine pe strazi
La inima-n san s-o pastrezi
In veci sa nu simta securea
Albastrul din ape sa-ti spele
Nesomnul din ochi dimineata
Ceata sa-ti mantuie
Cu trupul drag surpat in vis
Cu fata spalata de spaima
Spasita, precum un proscris
Ce iertaciune-abia ingaima
Aluneci inspre somn tiptil
Soptind o rugaciune-amara
La fel cum alta dat\'
Toamna imbraca fluturii-n cristal
Marea isi cheama melcii la altar
Cu vantu-n par ne invartim nauci
Iubito, eu ma spulber, tu te duci
Nisipul fin se-amesteca-ntre noi
In ceruri, dant hain de
A fost o femeie.
Avea ochii albastrii.
Ma iubea.
O iubeam.
Anii s-au scurs.
Inimile au inceput sa ne bata
dupa alt ceas.
Ochii i-au devenit cenusii.
Clipa sfarsitului a venit.
Ne-am
Ramasa singura
dupa ce expozitia s-a sfarsit
te-ai dezbracat
si te-ai intins goala
pe lespezile de piatra
din sala rece
si-ai rostit :
Se dedica acest trup al meu
tanar si facator de