Poezii

Într-o clipă dintr-o vară Prins în trebi de heruvim Remarcasem într-o doară Mersul tău de domnișoară Într-o bancă cenzitară Cu morgă de țintirim N-ai avut ochi pentru mine Și parol, nu-i de

Cerșetorul de la semafor mă privește în ochi. Nu pot să-i ocolesc privirea. Nu pot să mă fac că nu-l văd. Nu pot să-mi întorc capul, ca și când n-ar exista. Nu pot să clatin alene din cap, ca un

La egala distanta intre privirea ta albastra si privirea mea albastra se infiripa viata copilului albastru. Privirile noastre pofticioase ii mesteresc bratele apoi trupul de alabastru apoi

Când îți intră o pasăre în casă ai primit înăuntru un înger. Nu o să-l vezi dar o să te atingă din când în când un fâlfâit de aripi. Nu o să-l simți dar o lumină scânteietoare o să-ți inunde

Eu îți dăruiesc iluzii, Tu îmi pui cina pe masă ; Te-amăgesc cu largi confuzii, Tu m-alungi râzând de-acasă ; Te învăț să cazi în tine, Tu îmi spui : Viața caducă E de preferat,vezi bine, Unui dor

Ai fost intotdeauna o pasare ciudata cu tipete amare. Crezand ca te-ocrotesc tinandu-te la piept te-am aflat intr-o zi agonizand cu febra si aripile-uscate de prea mult cald sau poate de

Intra adanc in inima pericolului si acolo vei gasi siguranta de sine. Cufunda-te gol in strafundul marii si acolo vei avea respiratia adanca. Inchide-te un an intr-o pestera neagra si acolo

Ai ramas singura-n seara asta Si te-au napadit amintirile Incerci s-adormi, te ajung amagirile Degeaba le-alungi si degeaba apropii fereastra Tacerea iti urla-n urechi, noaptea vine Atat de stranie

Ma mai cuprind in gand Sperante desarte Te mai astept plangand La margini de moarte Te-alin incet prin par In nopti fara luna Esti alba ca un mar Cu floare nebuna Toamna se lasa-ncet In vieti

Ce sunt eu pentru tine ? m-ai intrebat intr-o doara intr-o zi oarecare, dintr-un martie anonim, pe dig, la Periboina. Am incercat sa-ti spun ceva frumos, sa-ti placa, insa m-am razgandit pe loc si

Unele lucruri pot sa sune. Altele se pot pipai. Altele se pot amirosi. Altele, mai norocoase, se pot vedea. Din locul in care te afli tu nu ma poti auzi. Nici nu ma poti pipai. Nici nu ma

Cand dor de duca-ti arde-n ochi imi amintesc cum te purtam pe brat, cantandu-ti de deochi. Cum sa nu plang ca te mai am ? Iubita-as vrea la toti sa spun ca-mi esti ; si-al vietii har il

Se face ziua, trebuie sa plec Te smulg din mine si pornesc nesigur Prin lumea asta nu o sa mai trec Si daca-o fi, sa vin mai drept, mai sigur Iubita mea cu trup de mucava Incearca sa uiti anii

Te-am lasat o clipa singura in camera calda si-odata intors te-am gasit adormita, cu mana lenesa cazuta, cu genele tremurand de visuri, cu parul alunecat pe fata si ti-am soptit : Iubita

Trista duminica, aluneci cu tacere in oamenii tai vineti, in ora ta prea lunga, in aerul de fiere. Trista duminica, parc-ar pleca un geamat din trupul tau cel vested spre-un

Sa nu te astepti la nimic bun de la mine ! Mi-e strain de tot frumosul, nu stiu sa laud, sa cant, nu mai fac pe cuviosul, vraji nu iti descant ! Sunt perfid si inrait, dezvalui si oropsesc, mor de

Dupa o fereastra-ntunecata isi dorm somnul senin dragi de copiii mei ; manutele lor mici netezesc in vis frunti incruntate de parinti, zgura salcie, suflete ratacite... Apoi, parca deodata, se face

Craciun fara tine La mijloc de noapte Craciun fara tine Rasuflet de moarte Colinzi inghetate Si ras fara rost In iarna prea trista Nu sunt ce au fost Iar pomul de iarna Cu lucet

O fata intinsa in iarba cu o furnica pe obraz si o boare de vant tremurandu-i genele adormite. (las aceasta imagine jos si ridic alta) O fantana in mijlocul desertului, apele din

La intrarea in expozitie nu sta scris : Va rugam nu atingeti exponatele ; scrie doar : Lasati aici amprenta voastra ; va rog puneti degetul pe sticla si lasati urme adanci pe sufletul meu. Undeva, in

Dormim cuminti in paturi cu asternuturi albe, ne trezim dimineata cu cearcane-alungite ; cine sa-si aminteasca gheara de jad a noptii, tipatu-nsingurarii si visele uitate care se sting la

Dupa atata vreme De cand nu mai dai semne Astazi se vede bine Ce-ai rascolit in mine. Mi-ai alergat alene Despuiata prin vene Si mi-ai baut hoteste Sangele-amar de peste. Cand mi-ai gasit

Intr-o seara sufletul tau canta in sticle. Intr-o seara sufletul tau iesea prin ferestre odata cu fumul tigarii. Intr-o seara sufletul tau statea rezemat cu gandurile-n palma. Intr-o

Focul in vatra, becul care tremura usor, tu, sorbind incet din sucul de portocale, ceasul oprit, lumina palida a lunii, concertul de oboi, o lumanare palpaind absent, hainele aruncate pe

Scandurica de molid Schimbai tot ce-avui pe-un blid Si din blid baui setos Dor de duca fara-ntors. Blanita de oaie creata Dadui doi banuti pe-o ceata Si din ceata am itit Trup de fata

Fluturi comuni de lampa Ne invartim bezmetici Intr-un roit continuu Pe-aceleasi strazi murdare Intre aceleasi ziduri Si printre-aceiasi oameni. Nu mai vedem in noapte Nici iarba si nici

Vanzatorul de arome imi bate la usa. De cum ii deschid ma ia tare, inca din prag : Ati observat ca usa asta de brad miroase a cocleala ? Aroma din sticluta verde (cu termen lung de

Si daca intr-o zi o moarte mi te-ar pierde, o sa te chem ; sa vii, Pamantu-o sa te ierte. In paturi de asfalt sa nu te-mbraci, iubito, mai bine un inalt altar sa-mi fii, cupido ! Un vant

Daca intr-o zi o sa bati la inima iubitei mele sa nu te sperii daca o voce, altfel duioasa si rusinoasa, o sa strige iritat : Rezervaaat !

Nu te speria, iubito daca-ntr-o zi uitata, lasat putin de mana o sa ma pierzi pe strada. Desi nu i-am pus nume inca, pe nici o harta, chiar de numesc abisul, tara-n care ma aflu o chem

Nu ma lasa in uitare, iubito ! Altfel in noapte ma sting pe plaur biet rege maur ucis de-un taur cu corn de aur. Ia-ma mai bine in san la tine cu mine-ndata chiar nechemata intra in

Trec vama muteniei ; te chem iar pe digul pe care candva plangeai zbuciumata de prea mult iubit sau poate speriata cu mine sa-mparti Noaptea si Frigul Dar ciuma uitarii iti dijmuie

E grav ! ii zise vraciul ; Nu stiu ce te mai poate Salva de-o lunga moarte. Poate doar ceaiul verde Den limba grea de clopot Sa-ti mai dea viata-n clocot... Poate doar amirosul Den subtioara

Cand vin la tine parca vin la sanatoriu. Parca incerc sa ma vindec de ceva. Parca-mi ling viezurii ranile. Parca ma bate vantul. Parca m-atinge capatul nevazut al drumului. Parca se

Cum treci incet pe drum cu rugina-n palma pe urma ta de scrum vin frunzele-n valma. Mestecenii uscati se-aprind cu valvataie iar fagii-ncoronati imi intra in odaie. Mainile stravezii iti

La nasterea catelului Eric venit pe lume intr-un boschet de langa linia ferata lumea nu s-a cutremurat. Scanteia vietii aprinsa inc-o data in trupu-unui catel a trecut,

Intru in aceasta zi, In aceasta zi pe care nu am vazut-o niciodata, intru cu gandul la tine. Geana subtire a zorilor, vanturile reci ce se-ntorc spre paduri, aerul imbibat de gustul

Ce culoare-are-o iluzie ? Ce gust are o privire ? Cat traieste-un vis cu tine ? Cat rezist-o nevedere ? Unde sta dorul de-albastru ? Unde se sfarseste rana ? Cine-aprinde noaptea-n sange

Dimineata se strecoara in incapere precum amirosul de pepene galben in pielea ta aurie. Ochii intarzie-nchisi in visul tulbure de noapte, lumina iti cade pe san cum tremurul

Alb de plans, cobor in glie Cadavre de iasomie Ce s-au stins de prea mult soare Si de lipsa de racoare -mbietoare. Tasnind viu, ca dintr-o vana Seva dulce in tarana Se prelinge ; si

Esti zeul meu nominativ Mi-ai spus odata iubitoare ; Dai nume noi la dor, la floare, Transformi fioru-n substantiv. Tu ma strigi Avis in terris Obisnuinta-mi zvarli-n foc Vinzi tot ce stiu la

De mic am fost crescut cu gandul ca existi. Am fost pregatit de timpuriu pentru tine precum infanta Zelmira pentru marele Ducat de Alta Magiana. Recunosc, prin veacul al treisprezecelea, cand

Sa-ti darui iubito padurea S-o tragi dupa tine pe strazi La inima-n san s-o pastrezi In veci sa nu simta securea Albastrul din ape sa-ti spele Nesomnul din ochi dimineata Ceata sa-ti mantuie

Cu trupul drag surpat in vis Cu fata spalata de spaima Spasita, precum un proscris Ce iertaciune-abia ingaima Aluneci inspre somn tiptil Soptind o rugaciune-amara La fel cum alta dat\'

Toamna imbraca fluturii-n cristal Marea isi cheama melcii la altar Cu vantu-n par ne invartim nauci Iubito, eu ma spulber, tu te duci Nisipul fin se-amesteca-ntre noi In ceruri, dant hain de

A fost o femeie. Avea ochii albastrii. Ma iubea. O iubeam. Anii s-au scurs. Inimile au inceput sa ne bata dupa alt ceas. Ochii i-au devenit cenusii. Clipa sfarsitului a venit. Ne-am

Ramasa singura dupa ce expozitia s-a sfarsit te-ai dezbracat si te-ai intins goala pe lespezile de piatra din sala rece si-ai rostit : Se dedica acest trup al meu tanar si facator de