sa te caut un pic
cu varful limbii prin imaginatia mea
sa-mi ascult bataile inimii si pasii tai in ritmul lor
si vazandu-te cum alergi spre mine
sa deschid bratele
si sa te sarut din
E cald pe seară cu parfum,
Sub meri în curtea noastră mica,
Prin părul tău, cu mâinile fac drum,
Și vorbe dulci te țin pe loc o clipă.
Într-un surâs ne tine leagănu-mpreună
Cu greieri în
Și totuși poate mâna-mi încearcă să scrie,
Ceea ce gândul e prea leneș să vadă,
Și sufletul încearcă și-ncearcă să creadă,
Că tu ești femeia ce va să vie!
Desigur sperând risipesc iar
Frumoasa serilor prelungi de vară,
Îndemnul dulce al plimbărilor sub flori de tei,
Mă-ncânți cu râsul cristalin de domnișoară
Și dulcele parfum de soc și ghiocei.
Adu-ți aminte mâine de
De-o vreme n-am mai hrănit punctele din zare,
Imaginea fuzionează cu lumina tăcerii tale
Mai caut încă vorbele dulci, purtătoare de lanțuri,
Încă zâmbesc vieților trăite fierbinte în zori.
Numai
El e slab
Mirosul lui mă atrage
Și îi simt slăbiciunea
Simțurile-mi veghează la maxim
Îl văd cum se mișcă încet, călcând criminal frunze nevii
Îmi tulbură liniștea visului
Către tine
Ar vrea
Prințesa mea,
Ce ani întregi te-am căutat,
Și alte zile nu voi sta
Pân’ oi găsi ce-am cutezat,
Să văd în tine draga mea!
Prințesa mea,
Ce noaptea mă veghezi pe-ascuns
Cu ochii blânzi
Þi-aș spune cu drag cum mi-e dor să te caut
De mă crezi ai să vezi că nu sunt departe
Þi-aș spune povești despre feciori și balauri
Despre mine, eroul din ultima carte.
Aș vrea să mă știi dupa
m-am trezit într-o zi cu gânduri mărețe,
se făcea că era chiar ziua de azi
și tu-mi aduceai la pat o ceașcă de cafea caldă,
și ceașca și cafeaua și tu.
sau poate invers, într-o ordine care nu mai
Cerceilor tăi vreau să le plămădesc ode,
Doar susurul lor mă trezește în zâmbet;
I-aș pune în cumpănă cu visele slobode...
Sătul sunt de vise, cu tine vreau să mă-nbăt!
Cerceilor tăi le-aș face
Învelește-mă cu aripi de leu,
În tine să-mi port sborul mereu,
Strânge-mă la piept cu trandafirii sălbateci,
Iar spini-mi în inimă lasă-i ostateci,
Așterne-mi privirea drept la picioare,
Să
Ascult inima cum fuge din mine... tropotind
Golurile ma dor, tacerea ma arde, tu ma iubesti
Vreau sa adorm cu urechea la buzele tale soptind
Ada-mi flori la mormant, iubirea sa mi-o
trecut-au multe gânduri seci,
prin noaptea vremurilor reci.
vor trece însă gânduri și mai multe,
cernute lin prin faptele mărunte,
de tu vei fi aici și eu colea,
cu buza așteptând să-ți mângâi
deschide-mi fereastra cu o mână nevăzută
sa trag flămând în piept…lipsa-ți
adu-mi aminte în loc de haine să te îmbrac
și îmbată-mi ochii către zâmbetul ce nu l-ai gândit încă
oftezi în lumea ta
Departe este de mine ziua când
Þi-am luat din țărână și din coastă și din gând
Și-am făurit neștiutor abisul
Doar fost-a chiar el acela care m-a trezit din visul
În care plămădeam cu drag lutul
Deschide-mi două porți tu visule,
Una prin care să intru
Și una prin care să nu mai ies.
Din ce în ce mai des,
Să-ți caut aprins hărăzirea...
Mâna dă-mi să-ți citesc ,
Mersul plăpând printre
Era o seară de ianuarie
Cam ca azi dar mai vesel
Se făcea că ai coborât dintre gânduri
Și ai inundat holul, bucătăriile și toate camerele
...mele
Mi-ai dat de lucru, altfel spus.
Practic
dă-mi nu ani și ani ce poți da orișicui…,
dă-mi râsul înapoi într-o formă de agonie pură
cristalizat în verdele rouat al ierbii dimineața
să-l trag pe nas și să mă chinui de fericire
dă-mi
Într-o bună dimineață, un domnuț puțin bărbos,
Prinse-o mică buburuză într-al său distins pantof.
Ce-i cu tine, a cui ai fi? Se gândi deșteptul nene,
Întrebându-se desigur dacă gâza-i de la
…da-mi nu ani si ani ce poti da orisicui…da-mi clipa ta de vesnicie plina, ia-ma cu tine si-n robie sa zac…sa am insa sansa ca ziua sa inceapa cu tine…iar noaptea cu tine alaturi sa pot sfarsi…Da-mi
Chipul tău mă-nconjură precum respir,
Vlăstare rupte dintr-un trandafir
Sau muguri mari și verzi de brad,
Zăresc în jurul meu atunci când cad.
Îți simt năluca lângă mine murmurând,
Cu ochii mari
Am promis cândva,
Că n-o să pierd speranța
Oricât s-ar duce
Dincolo de simțuri.
Am promis să-i fac loc vieții,
Să mă consume încet
Sau zbuciumat
Ca râul de munte.
Am promis c-o să cred,
Fără
Vrusei să scriu cetire ca să fie-aminte
Unui străin necunoscut ce va să fiu tot eu:
Că rodul vremii ce curge negândită înainte,
Se naște tot din înșine, acum, mereu...
Þi-aș fi luat din bolta
MN