Poezie
gânduri cu sâmburi
2 min lectură·
Mediu
m-am trezit într-o zi cu gânduri mărețe,
se făcea că era chiar ziua de azi
și tu-mi aduceai la pat o ceașcă de cafea caldă,
și ceașca și cafeaua și tu.
sau poate invers, într-o ordine care nu mai contează
așa cum am subliniat și în alte dăți
cel mai măreț și cutezător gând
este căutarea frenetică a gustului de cireșe
de pe buzele tale interzise.
știu că am chei magice pentru orice lacăt necreat încă
dar mi-e frică să le folosesc pentru a nu deschide prea multe uși,
eu îmi doresc puritatea gustului crud de fruct
și tăria sâmburelui spart strașnic între măsele.
pentru asemenea aventură a cunoașterii
aș fi în stare sa trag de clipa degustării
până aș transforma-o în ani
și vedea-ne-vom brusc în oglindă
doi bătrânei cu pas târșâit dar drept
ce merg ținându-se de mână
agale, pe lângă plaja din fața căsuței mici
ascunsă într-un golf al insulei Nusa Penida.
iartă-mi lăcrimatul trist
de o bucurie ce nu poate fi exprimată
dar vezi, planuri mărețe am chiar și pentru un sâmbure
deci aș muta munți pentru un pumn de cireșe
cel puțin în imaginația mea slobodă
până ai veni tu la pat cu o ceașcă de cafea caldă,
și ceașca și cafeaua și tu
034.194
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marcel narita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 209
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
marcel narita. “gânduri cu sâmburi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marcel-narita/poezie/13899761/ganduri-cu-samburiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRAm mușcat cu aviditate din gândurile – fructe crescute în copacul poeziei; gânduri cu arome de cireșe au crescut pe buzele versurilor, care deschid “prea multe uși”, dincolo de care am pătruns în spațiul decorat cu însemnele cunoașterii, a cărei aventură prin spirit trasează planurile “mărețe” ale existenței imaginate.
0
MNRăzvan, mă bucur de aprecierea ta și am rezonat super pozitiv de la cireșele mele la femeia portocală, e bine că am citit-o la tine înainte să o creionez eu.
Dumitrița, prin „strașnic” am vrut sa scot acel sâmbure nu doar spart ci fărâmițat și supt până la ultima picătură de sevă a cojii tari, simțit adânc pe limbă, ca într-o foame a cunoașterii mai mult decât a trupului…clișeic, da, lucrăm, lucrăm 
Dumitrița, prin „strașnic” am vrut sa scot acel sâmbure nu doar spart ci fărâmițat și supt până la ultima picătură de sevă a cojii tari, simțit adânc pe limbă, ca într-o foame a cunoașterii mai mult decât a trupului…clișeic, da, lucrăm, lucrăm 
0
și tăria sâmburelui spart strașnic între măsele.\" - asta e faina doar ca fara de strasnic :) poemul curge cum curge (adica nu vad nimic fortat), putin cliseic si ar trebui curatat un pic. ideea imi place :)