Poezie
Sfântul Ilie
1 min lectură·
Mediu
Norii-și plâng sudoarea muncii,
Ca vâslașii pe galere,
Biciuiți cu funii lucii
Luminând adănci unghere.
Ziua s-a făcut iar noapte
Pe oceanul de căldură,
Îngerii vorbesc în șoapte
De un sfânt cu foc în gură.
Este bunul sfânt Ilie,
Ce deschide porți în ceruri
Și aruncă jos, pe glie,
Răpăieli prinse-n danteluri.
El apare-n deal la vie,
Sau pe valea pârjolită,
Cu săgeți la pălărie
Și o cofă ciuruită.
Toată holda îl așteaptă
Să mai ude colbul țării,
Cu bulbuci de apă castă
Întru împlinirea verii.
002006
0