Poezie
Pe coline fără vii
1 min lectură·
Mediu
Călărind pe sumbre șei
Vin arhanghelii tristeții,
Aruncând din ochi scântei
Pe meleagurile vieții.
Așteptând sub norii goi
Stau mormintele deschise,
Cu picioarele-n noroi
Fac groparii paraclise.
Într-un ritm de Do bemol
Bate vântu-n toaca ruptă,
Un cortegiu lung, domol,
Urcă liniștea abruptă.
Adunând la piepturi plozi
Milă văduvele cată
Înspre cerul cu aprozi
Strigători la judecată.
Imprimați pe fețe lungi
Ochii nu mai plâng calvarul,
Printre plopii reci și ciungi
Moartea-și plimbă felinarul.
001.271
0