Poezie
hipnoza
1 min lectură·
Mediu
atît de mult a trebuit să-mi spun nu doare
pînă am ajuns să cred
că nu mi-a fost nimic
niciodată
pieptul meu n-a suspinat
iluzie cu ochi mari
m-am lăsat mîngîiată de glasul tău
de fiecare atingere nerostită
zi de zi
nedumerită clipeam
încercam să te resping
pînă m-ai învăluit ca un șarpe de foc
peste inimă și peste coapse
pînă n-am mai putut să mă mișc
și tu rîdeai
te bucurai de izbîndă
apoi te-ai retras în locul tău
și-ai început să pictezi
folosind culori după bunul tău plac
după poftele inimii tale
023.307
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mara Voinaș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Mara Voinaș. “hipnoza.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mara-voinas/poezie/14010637/hipnozaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MVtraitoarea (se tradeaza pe ea insasi) - se lasa mangaiata, accepta jocul, farmecele; chiar daca simte lipsa de scrupule, isi asuma riscul...
iluzia e acolo pt a fi luata in seama sau nu, depinde de... cat de mare e tentatia, foamea...
dupa durere, ce muzica s-ar potrivi, poate ceva funebru(?) - mai bine nu.
0
frumos, deși poate altfel aș fi văzut finalul, ceva mai... muzical.
Ottilia Ardeleanu