Mara Vlad

Aproape carnala poezia.Aproape abandonare in miinile vietii care,fir-ar sa fie!,nu trage scaunul mai aproape...

\"hai ține-mi de urât căci te dezbrac de mult
și nu nu ți-am mai ajuns la inimă o dată\"

O mica corectura daca-mi e permisa...biciuie-mi fruntea...
Zimbind,
Elia

Ai reusit sa exprimi altfel ceea ce simt de la o vreme.N-o sa comentez altfel decit spunind,asa cum fac de multe ori intrind pe usa \"buna seara,casa!\".
Am totusi o intrebare:ce se intimpla cu absenta peste noapte?Seara este...dimineata este....

...ai inchide usa in urma voastra si acasa ar fi universul in doi,caldul univers.Acolo unde ranile se vindeca si ciinii prieteni vegheaza in pragul casei.
Acasa=tu si cu mine.Frumoasa idee.Si devreme suntem acasa...cu \"mult inaintea ultimului rasarit\"-o viata intreaga in doi...acasa...
Frumos si linistitor,
Elia

Zimbesc citind definitia barbatului-copil scrisa chiar de un barbat.Mi-a placut ingemanarea ideii de minz tavalindu-se prin iarba cu inocenta unui copil ce poate vedea culoarea verde,pe de o parte, si responsabilitatile adultului,pe de alta.
\"mă joc de-a puterea și uneori
de-a mine însumi\"
Si barbat si copil \"cuvintele uită să mi se-ntâmple\".
Frumoasa poveste la ceas de noapte.
Elia

\"în sinea lui soarele
știe de când este
că el doar există\"-placut si etern.
Asa cum stii si tu sa reinventezi,prin plusuri si minusuri de infinit.Orice.
Drag din drag,
Elia

Florin,am tot citit si recitit poezioara asta a ta toata ziulica.M-au atraz minotaurii.De ce?Pentru ca,de multe ori,simteam o gheara interioara care rupea carnea vie de pe sufletul meu.Nu puteam s-o definesc,caci nu se vedeau urmele in exterior.Insa acum dau un nume acelei rautati:minotaur.O fi bine sau nu.Oricum,cine stie sa asculte \"asculta-m-ar cu inima\".
Mai trec prin paginile tale.
Elia

\"amintirea mea e-o coloană
de arome
pe care tu te plimbi
în spirală\"-te-am vazut scriind,Ela,in Joia Mare si acum am pretentia ca inteleg cine esti.Si cine poti fi:apa,taceri,arome,culori,lumina...spirala.In rest,fara cuvinte.
Drag,
Elia

tre(c)i zine prin rosul apus
in ape adinci de astazi s-au dus
cu plete rizind catre soare
corabii albastre cu pinzele sus

Nu mai plingem,Ela.Nu mai putem.Doar topim luminari sub lalele.
Ce bine c-am fost acolo,cu tine,in Joia Mare...
Drag si dor,
Elia

\"tu-mi vii adiere pulsand eu tac/asternut la tine pe ramuri/
cumintele dintre noi ne danseaza/rasaritul de stele /si torc incet vremurile /torc iubire\"...cuminti veniri si taceri ai pus pe ramuri aici.
\"un copil se joaca
cu viorile ce ne cresc emotie
vezi, pe el nu-l dor genunchii
zgariati de tarana
el doar mangaie pietrele\"
mi-a placut.mai vin.
Drag,
Elia

...am uitat sa-ti spun....nu noi inchidem teatrul...el ne inchide pe noi.cind vine ora...
Elia
PS.pentru noi,ora inca n-a sosit.

\"Viața mai grea decât orice piesă, orice film, orice rol. Viața care oricum te îmbracă în roluri imposibile\"
Te faci artista cu fiecare vers si ma-ncinti cu fiecare zimbet si cu fiecare lacrima de-a ta.Te vad parca scriind,cu parul balai,cu ochii mirati,cu rindurile in penita.
Frumoasa contemplare.Pe tema asta ai putea scrie un roman...
Dor,dor de viata...
Elia

odihneste-ti fruntea pe pieptul acestei femei,Marius.daca ea exista,n-o lasa sa-ti scape.daca nu exista inca,inventeaz-o.din taceri,din icoane,din copii...din tot.
imi place \"te cutreier, tu fugi, apoi cazi\"-ca un joc de-a viata.
frumos
Elia

Daca nu ma inseala simtul de economist(ce lucreaza cu cifre) si calculatorul miine e a 117-a zi din anul acesta.
\"te rog un singur lucru acum
tînjește odată cu mine acest răsărit
apoi va începe războiul
promit\"
Oare tu vrei ca toate zilele care-au ramas din anul asta sa fie numarate?Sau mine chiar incepe razboiul?

:)
Elia

ca ninsoarea.ca lacrima.ca raza fierbinte.ca somnul din zori.ca apa.ca pecetea.ca focul.asa ma astern...
iar mi-a placut versul tau!
drag....
Elia

Mi-a trebuit provocare?!Am avut provocare! :)
Lasind la o parte gluma,te citesc cu drag.Si tu stii asta.Indiferent ca e vorba de sarut,mirese,zboruri sau icoane.Cuvintele tale imi dau puls,imi dau traire si pentru mine nu e putin lucru.Mai ales ca hotarisem sa nu mai simt.
Nu multi au fost oamenii care au reusit sa ma clatine,sa ma zguduie chiar.Ei bine,orice nas isi are nasul!

Poate vad lumea doar prin clepsidra timpului ce sper ca mi-a ramas...Poate ochelarii mei sunt prea roz...Poate...
Insa poezia asta a ta e traire.E incremenire .O citesc si o rascitesc facind-o ruga pentru nopti fara felinare in oras.Asa pot citi eu tot ce vad,asa pot intelege eu lumea.
Da,recunosc,m-a rascolit.Tu reusesti aici sa fii cel care ma cheama si-mi arata lacrimile ascutite ce mi-au brazdat sufletul,inconstient imi arati paharele vii,ma indemni sa nu privesc la ziua de ieri,mi-ai facut inima pasare si m-ai dus unde se zidesc visele,ma faci mireasa in spatii albe,imi aduni copacii de cires.Indemn la viata!Si cind sunt gata sa ma desprind,imi spui \"Taci, nu te misca acum\".A stat inima in loc,plaminii goliti de aer,pulsul explodind in vene.Ca apoi sa ma ridici si sa-mi spui \"zbooara\"....intr-un gest fara pic de egoism.Ca si cum zborul nu ar fi fost de ajuns ca e zbor,ci ca e zbor pornit de la tine.
Multumesc,Marius.Nici nu stii ce bine mi-ai deschis ochii!Si de bucurie si de lacrimi.
Drag de cuvintele tale ca de un sarut pe rana,
Elia

sarutul ...fluturi a pus in stomac
sau poate e o grenada careia nu mai stiu
daca i-am tras cuiul sau nu.

frumoase combinatii de arome,ferestre,icoane si clepsidre.asa cum m-ai obisnuit,parca de o vesnicie,citindu-te.
ce mai urmeaza?!te provoc!
Elia

ce-am fi daca n-am avea noduri?am fi riuri line?nicidecum.chiar de muscam pamintul in durere astaptind secerisul,speram poate in inverzirea urmatoare si-n dezlegarea nodului.
si de ce nu...in timpul liber sa facem vreo doi-trei copii!
mi-a placut imaginea creeata de tine,chiar daca nodurile sunt legate.
Drag,
Elia

s-o rezolve sau sa nu?!
intrebarea e amara
ar cam face-o insa cum
sa o dea in bara iara?