Poezie
Dis de noapte
1 min lectură·
Mediu
Pielea mea prin tine miroase a mir
Și a copiărie
Și a cer!
Clipe ce înainte de zămislire pier...
Aș putea sa-ți păstrez lumina în coajă,
să o port ca pe-un zâmbet,
ce-n locul meu să plângă,
și eu să nu fiu eu,
și ea între aripi pustii să mă strângă.
Să ajung cam cât un melc,
Încolăcit în piept ca o inimă,
să învăț să privesc
or să uit să alerg.
În ritmuri funebre
să bat...
să bat...
în piept!
Cu miros de viață...
Încet...
Și să tac...
002504
0