Poezie
DE TIMP
1 min lectură·
Mediu
Simplu ca și viața
e privitul pe fereastră
către ziua de ieri.
Ca și cum cel mai bun timp
al întâlnirilor ar fi trecutul,
așteptând în liniște
cu siguranța celui ce știe
că ceea ce a fost ieri
este închis în amintirea de azi.
Care azi?
Cei care trăiesc în ziua numită “mâine”
îi spun cu dispreț “ieri”,
Cei ce vor trăi peste eoni
îi spun “odată”
cum eu numesc statuia
și “rege” și “daltă de piatră”…
Întotdeauna vei vrea ca prezentul
să-ți fie o zi de ieri
pentru că ea are certitudinea existenței
confirmată de albul cel de păr,
de brazda de pe frunte, de verdele de măr.
Ceea ce a fost este iubit
pentru că este știut.
Ceea ce va fi este iubit
pentru că va fi fost știut.
Azi nu a existat niciodată cu adevărat.
Morții pot depune mărturie pentru aceasta.
002215
0