Postfață la volumul Cafea cu aromă de cuvinte de Elena Gligor apărută la Editura EUROBIT Timișoara, 2025

Volumul Elenei Gligor este o confesiune poetică și lucidă, o traversare fragmentară, dar intensă, a memoriei, a realității istorice și a ficțiunii personale. Este o cafea amară și parfumată, sorbită cu luciditate din ceștile vieții, în momente de seninătate și de zbucium, cu accente de vis, cu ironii fine și dureri nespuse decât printre rânduri. Autoarea reușește un melanj greu de realizat: autobiografie și observație socială, poezie și realism, umor și gravitate, vis și concret. Tonul aparent confesiv, uneori ludic, alteori nostalgic sau revoltat, conturează o voce unică – o voce feminină matură, asumată, necosmetizată, care a trăit, a observat și a ales să spună. Textele, deși aparent disparate, se leagă între ele într-o curgere organică, uneori prin imagini recurente – pisici, frigiderul, cafeaua, războiul, moartea –, alteori prin teme profunde: condiția umană, feminitatea, iubirea pierdută, trauma, copilăria rurală, inocența și cruzimea, absurditatea istoriei recente. Realismul magic flirtează cu documentul istoric, iar secvențele lirice se împletesc cu pasaje de un dramatism brutal, dovedind o măiestrie a compoziției și o sinceritate care nu caută neapărat alinare, ci adevăr. Fie el frumos sau de neîndurat. „Cafea cu aromă de cuvinte” nu este doar un titlu inspirat. Este o metaforă a întregului demers literar: un act intim, ritualic, de împărtășire și supraviețuire prin poveste. Este o carte care se bea cu înghițituri mici și se simte adânc, ca o amintire, ca un vis intens, ca o realitate care nu vrea să se lase uitată. Această postfață nu încheie cartea. Doar o însoțește dinspre ultimul cuvânt către cititor, cu o reverență: ai în mâini o scriere care nu uită, nu iartă ușor, dar care iubește viața cu toate culorile și umbrele ei. Gorun Manolescu 29.06.2025