Primul avion a fost o pasăre
Cu chip de inventator
Vlaicu l-a aruncat
În jocul luminii călătoare
Și s-a făcut
O pădure de marmură amăruie
Primul avion a fost o pasăre
Care plânge
După ochii
S-au luptat cu dușmanii fără teamă
Românii au fost totdeauna viteji
Timpul citește o istorie mare
Morții se trezesc la picioarele cerului
Cetăți din piatră de munte
Se ridică în orașe
Îmbrăcate
A venit la fereastră în ziua de pace
Alături de crengi colorate
În fața palatului
Ștefan cel Mare, puternic bărbat.
Astăzi trăiește în ochi alături de Ștefan, Dosoftei
Peste mormântul lui
MT