Mahok Valeria

Am dedus că viața pâmânteană ar putea deveni o adevărată peliculă divină, dacă oamenii nu s-ar speti să o aglomereze cu viitoare religve materiale, ci s-ar înfrupta mai des din bucătăria

Harfa de gheață doarme pe pieptul stâncii- țurțuri efemeri. GLasul vântului prin harfele iernilor- ecouri prelungi. Ochii stelelor spre altare de gheață- blițuri

Am o săniuță mică, De zăpadă nu-i e frică, Alunecă iute ca vântul, Parcă ar înghiții pământul. Săniuța mea ușoară N-are aripi, dar ea zboară, Prin nămeții de zăpadă, E-o nălucă iute,

Cum poate să înceapă o poveste frumoasă, dar cu o fetiță neastâmpărată, cum eram eu, care profita de libertatea unei păsări în zbor, atunci când îi dai drumul din colivie și făcea tot ce-i trecea

Bulgăr de foc, Stea cu noroc, Lumină, căldură, Viață de aur, pură, Recolte, mângâie, Crește, învie, Viața în bucurie. Bulgăr de apă, Lumea adapă, Enigmatică fată, Leagăn de

Sub pleoapa cerului iernatic, ,,Crai Nou” trece singuratic Vrăjind totul prin ferestre, Căutând vise măiestre. Stele mândre în jurul lui Umplu câmpul cerului, Întrecându-se în sclipiri, Ca

Haideți frați,mână în mână, Să jucăm hora română, Unirea să o sfințim Și în pace să trăim. Din pieptul recunoștinței, Imnul țării să se înalțe, Sub cupola libertății Eroii să îi

Fărâmă de nimic Cu fața la altarul cerului mă-nchin, Căci nu știu ce taine Dincolo de el ascunde, Tu, Doamne ! De ești al meu stăpân Mă îmbarcă pe a ta corabie. Mă simt, fărâmă de

Iarna a îmblănit troienile, Gerul crapă lemnele, Satul a muțit în vale, Numai lupi sunt pe cărare. Oamenii se ascund în casă, Câinii latră de sub masă, Pisica toarce pe vatră, Copiii se joacă

Mângâiată de razele binefăcătoare ale soarelui matinal, înconjurată de pacea râvnită a firii mele și de miresmele plantelor multicolore din jurul meu, care înfloresc mai frumos atunci când sunt

În memoriam Dumitru Fărcaș Cântă, cântă taragoate! Al Folclorului sfânt frate, Căci am palmele umflate de-atâta aplaudat, Când din suflet mi-ai cântat Cântece de dor și drag, Al românilor

Doamna Bâra Am ajuns la concluzia, că în viață întâlnești oameni de toate felurile: minunați, buni, răi, mai capricioși, mai plafonați să nu zic altfel, dar pe unii, probabil, datorită

Voi încerca să calc în viață numai pe cărările dreptății în ciuda tuturor spinilor otrăvitori, care mă provoacă la duel împiedicându-mi înaintarea. Mă voi înconjura în viață de trandafiri

Crizanteme Pe umerii toamnei, Calina romanță valsează-n amintiri dorite. Viorile inimilor oftează-n colțuri umbrite. Frunzele ruginii se strecoară ca gândul Printre copacii aleii cu ramuri

Înfiorări Secvențe Tanka Înfiorări Prin troienele pădurii Ciute gonite. Vânătorii ochesc ținta Disperarea muțește. # Înfiorări Urlete prelungi Stăpânesc noaptea. Lupii vânează

Mentorilor mei le mulțumesc, Că mi-au pavat drumul vieții cu înțelepciune, În căutări deșarte să nu orbecăiesc, Că viața pe pământ e o minune!

Predicție Dacă viața ta-i alcoolul, Mai mult ca orice alt lucru, S-ar putea să-ți cânte frate, Devreme prohodul.

Caracterele frumoase sunt voințe educate. # Cea mai prezentabilă carte de vizită este bunul simț. # Cea mai scumpă podoabă a capului omenesc este coroana caracterului frumos. # Copilăria este

Un codru de pâine de-mi vei da străine, Foamea să mi-o amăgesc puțin, Voi ști că ai milă de oameni ca mine Și sufletul nu-ți este pustiu. De-mi dai cu drag ceea ce-mi dai, Dumnezeu înmulțește

Îngânfatul Când te judecă măgarul, Mândru de a lui copită, Nu te lăsa speriată, Că de bici îi este frică.