Mahok Valeria

Pieptănându-mă din zbor, Răsfățat colindă vântul, Peste deal,peste izvor, În amurgul înserării Roșiatic călător, Vrea să șteargă orice nor, De pe cerul singuratic. Păsările în cuibul

Nicio toamnă nu e toamnă, Dacă nu-i darnică doamnă. Nici frunza nu-i ruginie, Dacă toamna nu-i în vie. Nici vântul nu-i arătos, De nu mătură pe jos. Nici cerul nu-i un suspin, Fără al

Trecu Luceafărul prin veacuri și va petrece încă multe, căci geniul lui înălțător făcu iubirea să încânte codrii versului de dor, prin nemurire și virtute. 15-01-2020

Căutând perfecțiunea la tot pasul, sigur ne vom împiedica de reversul caracterului ei nedorit. # M-ați mințit, m-ați sfidat, m-ați înșelat, vă mulțumesc că de Dumnezeu m-ați apropiat și de rău m-am

Doamne, ți-am spus de atâtea ori în spovezile mele că îmi place strălucirea, dar m-ai tras zdravăn de urechi, ca să-mi alung orbirea și din minte smintirea. Asta ma trezit la realitate,

Am luat o orhidee în mână, ce minune, ce frumusețe divină, Doamne, iartă-mă că te întreb, ce zori te-au inspirat înainte de toate, de unde ai luat tiparele florale, atât de delicate? Cât de

Roba primăverii Zână bună, minunată, cu corfița înflorată Și eșarfe colorate peste locuri strămoșești, Îți las poarta descuiată, musafirii să-ți primești, Tu cu flori lumea îmbracă și cu muguri

Haideți frați,mână în mână, Să jucăm hora română, Unirea să o sfințim Și în pace să trăim. Din pieptul recunoștinței, Imnul țării să se înalțe, Sub cupola libertății Eroii să îi

Am o săniuță mică, De zăpadă nu-i e frică, Alunecă iute ca vântul, Parcă ar înghiții pământul. Săniuța mea ușoară N-are aripi, dar ea zboară, Prin nămeții de zăpadă, E-o nălucă iute,

Melancolie de Decembrie Ninsoarea cade peste toate, Acoperind orașe,sate, Cade și peste casa mea... Că iarna-i grea, sufletul greu, Ca multe alte, ca multe alte. Troznesc toate în jurul

Ne topește soarele speranța si viață, Asa cum vara transformă în apă gheața, Omenirea l-a dezamăgit, Nebuniile firii ei nesfârșite Ca pomii primavara au înflorit, Puterea lor haotică totul a

Cu aripioarele pufoase Și-o trompită ca un ac, Zboară viu din floare în floare, Stă ascuns când plouă tare, Fiindcă e tare plăpând. # Iute în zbor ca o săgeată, Poarta frac, pe piept e

Lugeri noi iar - În Grădinile Terrei gungureli vii. Sub cerul enigmatic doar pacea lor e sfântă. # Lugeri noi - În grădinile iubirii frământări vii. În ochii curioși răspunsurile

Eternitate- Visuri și fapte Cu stări spirituale înalte, Cărări neumblate Minuni adorate, Divinitate. # Fug voit de ispite și umbre... Ca o femeie naivă ce sunt, Nu vreau amăgiri Și

Gânduri blânde- Sub icoane vechi ii și rugăciuni. # Gânduri blânde- Pe altarele credinței vii împăcări. # Gânduri blânde- La sânul credinței, e pacea visată. 02-05-2019

În simplitatea mea Te cânt, simţire viu trăită, Floare lovită de bine şi rău, Sub cerul speranţei Credinţa te ajută, Credinţa te înalţă, Peste câmpul stârpit De marii tăi

Colț de rai, pe vârf de plai( Mănăstirea Dumbrava) Din izvoarele credinței însetaților să dai, Strălucire în veci să ai! În lumea făgăduinței, cu eternitate în rai. 02-05-2019

Crâmpei matinal Luna scaldă zorile, visele se pierd. Ţipătul păunilor, iar sfidează liniştea. # Crâmpei matinal- Luna scaldă răcoarea zorilor de zi, Visele se pierd iar pe drumuri

Florile primăverii caută lumina, Păunii colindă elegant grădina, Soarele arată zărilor venirea, Crâmpeie matinale îmi gâdilă simţirea.

Liliacul un colţ al casei îl ascunde, Parfumuri florale aerul primăverii întrepătrunde, Un pisoi perechea insistent îşi cheamă, Zorile se nasc fără dare de seamă.

Nu-mi pasă că îmi petrec viața printre capricioase anotimpuri, Pe pământ sunt fel și fel de oameni și de ritmuri, Ce este azi a mai fost cândva,,Nimic nu este nou sub soare” Ce-a fost cândva, azi

Când bate soarele în geamuri, Trezind totul în pace,din visare, Lumea se-agită ca un furnicar, Iar Dumnezeu mai pune în păr o floare. 18-04-2019

Mentorilor mei le mulțumesc, Că mi-au pavat drumul vieții cu înțelepciune, În căutări deșarte să nu orbecăiesc, Că viața pe pământ e o minune!

Îmi trece vremea pe sub nas Și îmi gâdilă maturitatea, Iubire dragă,cui, mă lași? Nu-mi dărui singurătatea! Ne-am răsfățat atâta timp, Cântând fericirea zile și nopți la rând, Acum în loc să