Doctore mă doare !

1 min lectură·5 iunie 2004

Mediu

Doctore mă doare !

Doctore mă doare,

A vieții încercare,

A inimii durere,

Când n-are mângâiere.

Durerea este vie,

Copilul de poate,

Sau nu știe,

Să spună ce îl doare,

Și eu nu pot,

S-aduc, durerii alinare.

Și mă mai doare tare,

De întâlnesc prostia omenească,

Ce o găsești ades,

În societatea noastră.

Și iar mai doare tare,

Când verdele naturii moare,

Și omul încet o înlocuiește,

Cu tot mai mult beton,

Și nu o mai iubește.

Și mă mai doare tare,

O fericire mare,

Ce știu, că mult nu ține,

Dar când o întâlnesc,

Îmi este foarte bine.

Și câte lucruri,

Durere pot aduce,

Și doar atunci ne amintim,

Cu toți, de Sfânta Cruce,

Cunoști tu doctore, vreun leac?

Sufletului să-i pot face pe plac?

Te rog să vii, și leacul să îmi dai,

Căci eu, îmi pregătesc purtarea,

Să pot merge în Rai.

13 -05 -1997

012.786

Mahok Valeria. “Doctore mă doare !.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mahok-valeria/poezie/75702/doctore-ma-doare

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

E aproape argheziana, dar daca imi spui unde e raiul, ma duc si eu acolo.Nu e chiar la moda zilei, dar, cui ii pasa de asta!