Poezie
Lună, lună…
1 min lectură·
Mediu
Lună, lună…
Haide lună la fereastră,
Să-ți spun dorurile mele,
De-s ușoare, de sunt grele,
Tu să mai asculți, din ele.
Că de ție ți le spun,
Nu mă știe nimenea,
Tu treci mută, gânditoare,
Și aduci lună liniștea,
Nu trădări, ca lumea rea.
Lună, lună visătoare,
Ai putea spune ce vezi
Din înaltul cerului,
Și taina iubirii în noapte,
Ai putea tu să trădezi?
Lună, lună sfidătoare,
Treci prin trena ta de stele,
Și privești la noi cu milă,
Noi furnici, pe-un mușuroi,
Cu destine, bune, rele.
De-ai ști lună, cât aș vrea,
Tu să poți, să-mi povestești,
Din tainele omenești,
Doamne! Câte-aș învăța,
De-ale vieții pământești. 25- 06- 1991
001.513
0