Poezie

La crasma din drum

1 min lectură·28 ianuarie 2007

Mediu

La crâșma din drum

Stau la o masă, la crâșma din drum.

Beau bere la halbă,

Mai trag din țigară

Și plăcerea vieții mi-o înec,

În băutură și fum,

Iar banii din buzunare îmi zboară.

Cântă-mi țigane, cântă-mi romanțe,

Alină-mi durerea și focul iubirii,

Mai ia o mie și cântă-mi acum,

Aici la ureche să aud mai bine.

Să mă duc acasă, parcă n-aș vrea,

Copiii și nevasta mă cicălesc,

Mai bine-i aici, în zgomot și fum

Și câte un prieten de pahar să- mi găsesc.

Cântă-mi țigane, cântă-mi romanțe,

Alină-mi neîmplinirea iubirii.

O chelneriță frumoasă

Să-mi mai aducă o bere

Și să stea un pic cu mine la masă.

Că doar o viață am de trăit

Și vreau să o petrec,

Cum știu eu mai bine.

Nevasta, copiii nu mă înțeleg,

Să-și vadă de treabă !

Ce-au ei cu mine. ?

Cântă-mi, țigane și rupe arcușul.

Simt că imi vine de milă-mi să plâng

Căci anii se duc

Si ale mele mandrute ma ocolesc

Si îmi spun că-s bătrân.

Cântă-mi țigane, ce știi mai bine

Alungă-mi durerea ce mă omoară

Și fă-mă să mă simt mai tânar acum.

Să mă simt, cum eram eu odinioară.

1-12-1992

001.181

Mahok Valeria. “La crasma din drum.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mahok-valeria/poezie/228271/la-crasma-din-drum

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.