Poezie
Moțului Florian Pitiș
in memoriam
1 min lectură·
Mediu
Moțului Florian Pițiș
Pe-un picior de plai românesc,
Izvorul durerii lacrima lipsei tale adapă.
Plecata-i moțule dintre cei vii,
Ca mulți alții ai artei coloși,
Dansând cu destinul în marea Eternității
Unde e loc de scăldat pentru toți.
Ascunsa-i durererea în trunchiul tomnatic,
Sugrumând-o cu masca-ți de mare artist,
Te-ai dus dintre noi grăbit, Floriane,
Dar pentru o boare de timp,
Căci steaua trecerii tale nu apune,
Abia acum, în cer, candela ei s-a aprins.
Ne va fi dor de spiritul tău liber
Și de lumina timpului
Trecută prin tâmplele-ți moțești,
Cu catifeaua vocii tale bărbătești,
Pe Dumnezeu l-ai cucerit deja,
Iar pentru noi toți fanii înrăiți,
Rămâi nota de aur, al marelui solfegiu.
07-08-2007
001528
0