Poezie
Alb de alb
1 min lectură·
Mediu
Alb de alb.
Vânturare de îngeri
cu aripi calde și moi
degete sidefate pe cearcăne noi.
Ne cheamă Înaltul și-și cerne chemarea cu voce de viscol, domol.
Mișcătoare-i cărarea dinspre astăzi spre-apoi.
Aș striga.
Ce folos dar? Vocea-n tăcere de alb s-a pătruns.
Aș canta.
Ce coardă să sune, și-n ce solfegiu apus?
Ninge cu îngeri.
Și găndul la tine mă trage-napoi.
002427
0
