Poezie
În numele poemului
(timpul nu este decât un fluture)
1 min lectură·
Mediu
Atunci când a simţit soarele
şi nu ştia că există asfinţit,
aripile lui s-au colorat -
s-a ridicat şi a zburat
cu trupul delicat şi fragil;
atunci vântul nu bătea;
aripile lungi s-au întins vertical
şi el s-a amestecat printre florile multicolore,
căutând doar nectar şi polen.
Mereu înaintea ta de atunci,
fluturele monarh
pregătit pentru marile distanţe,
cu aripile în straturi subţiri şi transparente,
traversează deşertul.
Mereu înaintea ta,
purtat de-adierea nisipului,
îţi luminează
singura călătorie.
Tu nu ştii că există asfinţit
şi nu ştii că vântul va bate -
că aripile lui, reci evantaie,
se vor răsuci în timpul zborului,
răsturnând cu trupul delicat şi fragil
clepsidra universului.
01916
0
O steluță se stinge când nu mai este văzută!