Poezie
normal - anormal
marioneta
1 min lectură·
Mediu
prada mea e viitorul din vânat sunt vânător
cum m-aș năpusti să-l mestec, dar mă-mpiedic-al meu dor
tânăr-bătrân-iarăși tânăr, o tornadă-nchisă-n carne
timpul alunecă și cade, răscolit de-a mea chemare
nemișcat, închis sub pleoapă, de-ntuneric mă pătrund
sunetele condensează stelele se fac c-aud
sunt doar lacrimă și sunet
amalgam, beznă
absurd
puzzle prins în așteptare
timpul mut și orb și surd, răsturnat îi de o visare
doar din vorbe adunat
nerăbdarea urlă-n mine, guri himere s-au căscat
toate țipă-ar da să muște, împietrite-n spaimă grea
noaptea vine și ascunde rana din tăcerea mea
inocență, puritate, carnea cade ostenită
încercând perfecțiunea,
mă gustam zeu pentru o clipă
saturat de așteptare azi îmi cer dreptul la viață
dragostea-n orbire piere,
veșnicie ori mișcare
amintire mutilată, barză moartă-ntr-un picior
clămpănind a așteptare sub aripa unui nor
023.391
0
Pe alocuri, textul pare încărcat de prea multe metafore.
Am reținut în mod special:
\"o tornadă-nchisă-n carne\";
\"puzzle prins în așteptare\";
\"noaptea vine și ascunde rana din tăcerea mea\";
\"mă gustam zeu pentru o clipă\";
\"saturat de așteptare azi îmi cer dreptul la viață\";
\"amintire mutilată, barză moartă-ntr-un picior
clămpănind a așteptare sub aripa unui nor\";
Am lecturat cu plăcere
Cu stimă și prietenie,
Eugen Bot