Poezie
și mă ținea de mână
1 min lectură·
Mediu
alungat dintr-o lume în alta am ajuns prizonierul tristeții
uitarea crește dintre degetele pline de răni
și de regrete
cine ești? mă întreabă curiozitatea viscerală
și cuvintele însetate se izbesc de zăgazul buzelor…
nu-mi amintesc. îmi scapă anumite lucruri
la ce să-mi amintesc trecutul?
cuvintele-și au viața lor. și și-au clădit sălaș unde au crezut
când gura nu le-a mai fost de folos
am uitat trecutul. am aruncat în urmă totul
dar lumea asta nouă mi-arată aceleași vechi cutume
și binele și răul sunt prezente-n mine
să nu îți fie frică, sunt alături
dar straturi de-întuneric mă cuprind,
eu sunt doar o furnică-n lume. și-mi caut frunza ca să m-ascund
00892
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “și mă ținea de mână .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14156330/si-ma-tinea-de-manaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.