Poezie
străzile circulare nu au capăt
1 min lectură·
Mediu
am avut un vis. ciudat.
eram într-o cantină și din bucătărie veneau gheridoane
pline cu vase mari cu mâncare aburindă
bucătărese vesele serveau șirul lung de oameni înfometați
masele se umpleau și se goleau neîncetat
la fel și vasele cu resturi
ce erau duse și aruncate în grădina de zarzavat și la animale
din care erau luate mereu noi legume și zarzavaturi
și bucăți de carne pentru a găti iar altă mâncare
ce era servită de bucătărese vesele
din vase aburinde aliniate pe gheridoane
acum stau și mă întreb dacă nu cumva atunci când intrăm în viață
ni se oprește totul la intrare și suntem lăsați goi
pentru a nu a avea nici un fel de avantaj asupra celorlalți
trecem prin viață fiecare cum poate
ne oprim în fața porții, privim în urmă detașat, fără regret
și trecem pragul unde ne primim totul de la garderobă
iar după o eternitate petrecută pe alte drumuri . mai netede
ajungem iar la intrare. lăsăm totul la garderobă
și intrăm în viață goi, așa cum vom și ieși
fără să ne mai aducem aminte ceva
00927
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “străzile circulare nu au capăt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14154176/strazile-circulare-nu-au-capatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.