Poezie
cenușă-n suflet...
1 min lectură·
Mediu
murisem dar nu știam. respiram aerul celorlalți cu inconștiență
și nici măcar nu apucasem să-mi notez data și ora decesului
un om mort nu regretă nimic
și nici vise nu mai are
bucuriile se ofilesc la trecerea lui
și timpul se cerne ca cenușa din urnă
aș vrea să țip. să urlu. să spun lumii că n-am murit
dar cine m-ar crede? și de ce? sunt atâția alții asemeni mie
mi-am pierdut obiceiul de a cere ceva de la viață
mi-am pierdut și ambiția de a vrea ceva
mi-am pierdut și liniștea în care visam să mă închid
cocon abandonat de viață. amibă.
ochiul inconștient al inutilului
un ochi lipsit de lumină
de viață.
un ochi mort
00985
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “cenușă-n suflet....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14153864/cenusa-n-sufletComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.