Poezie
se lasă întunericul
1 min lectură·
Mediu
de la fereastra mea se vede zidul casei de alături
frunzele sunt încă verzi, galbenul toamnei le va săruta mai târziu
și vor cădea, una câte una (work în progress)
duse printre pagini de poveste
de altcineva
cenușiul casei de alături
este estompat de înserare
și odată cu sosirea nopții, viața intră-n carantină
schimbând rutină după rutină și libertatea
cu o altă libertate. mai rece. sterilă.
somebody to love
himere la kilogram cu quintă spartă
și o partidă de șah fără regină
doar cartea, Cenușăreasa mea cea de toată zilele
și valetul de cupă, cuvântul
mi-au rămas alături
chiar și atunci când nu prea mai fac
da. știu, cititul e dezonorant,
dar eu sunt omul carte
chiar dacă ruguri ard în zare
001.194
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “se lasă întunericul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14147064/se-lasa-intunericulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.