Poezie
steaua sus răsare…
1 min lectură·
Mediu
la nașterea fiecăruia, din tot cerul spuzit, o stea i se daruie
dar nimeni nu știe dacă steaua promisă a murit sau mai străluce
și omul trece prin viață privind cerul, căutându-și steaua
steaua sus răsare ca o taină mare, steaua strălucește
și lumea privește avidă lumina, e atât de însetată încât uită să mai răsufle
și dealul Căpățânii se ridică la cer ca o plată, ca o sfârșeală
magii rătăcesc pe drum, drumul este plin de fum, fum și numai scrum
steaua strălucește sus în stâlpul crucii
unde oare acum s-or mai duce pruncii?
001.023
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “steaua sus răsare… .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14143804/steaua-sus-rasareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.