Poezie
urări…
1 min lectură·
Mediu
m-am trezit că sună la sonerie. de fapt și în vis te poți trezi din somn. și visul e foarte verosimil
mă duc la ușă. dar nu e omul din vis. e o verișoară. plină de cuvinte. nevorbită
și pe nerăsuflate mi-a inundat casa cu prezența și multele ei cuvinte
măi dar tu nu mai poți fi găsit niciodată? chiar așa am ajuns?
mai nou mă vizitează și vii nu numai morții
și nopțile îmi sunt pline de cuvinte
căci visele mele sunt pline. nu seci
când m-am trezit, afară ploua. era ziua mea de plâns.
Ajunul se strecurase cumva în casă
era singur. puțin stingher. a stat cuminte într-un colț fără să deranjeze
masa era încărcată. plină cu de toate. așa cum o vedeam eu
dar de fapt era numai o singurătate mare. în mii de ipostaze. ca artificiile
același praf de pușcă în mii de culori. și cuvintele sunt la fel
și visele. mai ales când nu ai altceva mai bun de făcut.
să mori în somn de exemplu…
primindu-ți veștile. și rudele. și cuvintele care ți-au lipsit…
Crăciun Fericit!
001201
0
