Poezie
cădem ca frunzele... a toamnă
1 min lectură·
Mediu
morții coboară din lună sfioși și vor să se-încălzească-n cloaca lumii
ai fost și ei ai lumii fii, dar n-au știut că vor muri
sfârșitul lunii suflă-n frunza moartă și iarna bate-ncet la poartă
o cană cu vin fiert poate-ar ciocnii dar cine să-și mai amintească
c-au fost și ei dureri de-o zi și fericire doar o clipă
pribegi trec șiruri triste printre noi prea ocupați să-i mai primim în casă
se moare-n țara asta cu încrâncenare, mor ape și păduri și oameni și copii
ne lăudăm c-o palmă de pământ ce gura le-o astupă
și îi uităm cum se preling tăcute lumânări în recele mormânt
00824
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “cădem ca frunzele... a toamnă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14142214/cadem-ca-frunzele-a-toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
