Poezie
născut prea târziu
1 min lectură·
Mediu
povestea verdelui ce moare e pe cât de tristă pe atât de incredibilă
pentru că nimeni nu e dispus să moară tânăr. e greu de-înțeles ideea de sacrificiu
și numai zeii pot accepta să-și însușească moartea omneneasca
știind că eternitatea le e hărăzită de la naștere
arșița verii se oprește-n prag. primele ploi spăla cerul. ceața acoperă crepusculul
și din tot acest amalgam acvatic vezi răsărind verdele crud al toamnei
semințe nerăbdătoare sau poate naive își iau lumea-n cap
și se dau. dau tot ce pot ca ofrandă. verdele lor inundă tristeţea
greu de crezut că cineva e dispus să moară la prima schimbare, la primul ger
și totuși, moartea sădită-n carne așteaptă. răbdătoare.
cuvintele răsar din ceață. taina lor cerne răsuflările pustii
chiar dacă nu mai răspund tinerește, ele, cuvintele, asemeni verdelui crud al toamnei, se dau uitării
001.112
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “născut prea târziu .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14141976/nascut-prea-tarziuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
