anul în care m-am născut...

este un an obișnuit, fără comete, revoluții sau contrarevoluții

premiul Nobel a fost câștigat de oameni de valoare

titlurile de miss aduceau roiuri de fluturi

și Leul de Aur a fost câștigat pe merit într-o Veneție beată de artă

1984 se publicase fără să treacă granița, era purtător de microbi mortali

mai ales că Ministerul Adevărului nu avea scenariul celor 200 de kilometri de autoastradă

și nici Fahrenheit 451 nu se născuse... doar cooperativele

Eminescu, Blaga, Caragiale, Voiculescu, Istrati erau deportați pe rafturi întunecate

și viața încă se dădea pe cartelă

am crescut odată cu multe blocuri, jucând carboave sau țările

și citeam ca un apucat tot ce găseam

inclusiv statutul organizației de pionieri

să nu mă întrebați cum a fost

pentru că viața trebuie trăită nu povestită

dar dacă e să aleg între Jurnalul Fericirii și Incognito prefer Jurnalul

și Rugile lui Eminescu și Jurnalul adolescentului miop

dar dacă stau şi mă gândesc

parcă...

nu am fost chiar cel mai rău lucru

pentru un an