Poezie
Niciodată vineri
1 min lectură·
Mediu
cândva din șoapte chinuite
cădeau catapetesmele din temple
o zi este cu adevărat mare
abia atunci când cade în genunchi și plânge
tăcerea ca o boală sculptează-n carnea ta
și-atunci a asculta devine ordin mut
să nu m-aștepți, ascultă-mi pașii grei
ba nu. așteaptă-mă dar nu-întreba nimic
e trist dar vezi, nimic nu pot să-ți spun
mă-închid în amintiri și-încerc să mă adun
eram copii amăgirilor și carnea amintirilor
eram. dar nu mai sunt și nu mai ești nici tu
uneori privitul în oglindă poate fi înfricoșător
pentru că-ți spulberă puținul ce-l aveai
001.261
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “Niciodată vineri .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14132820/niciodata-vineriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
