Poezie
lampa fermecată și duhul memoriei
1 min lectură·
Mediu
să fie lumina! și atunci am văzut trupurile ostenite
strălucind în roua bucuriei împărtășite
și răsuflarea curgea alene
și atunci am înțeles că este bine
o clipă de singurătate! și orele plecau în pribegie
convoi gârbovit, ducând puținul salvat
și cerurile plângeau tăcut
și m-am bucurat regăsindu-mă viu printre vii
cântă! și frunzele țeseau vălul pe care stelele clipeau
trilurile punctau diminețile senine
iar adierile purtau notele până dincolo de noi
dincolo de liniștea de început a ninsorilor toarse
a fi și a avea, două puncte cardinale ce se supun
marelui eu, steaua cardinală
sub care carnea tremură de spaima uitării
și amintirile se destrăma, ceață purtată dincolo de întuneric
001.275
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “lampa fermecată și duhul memoriei .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14131509/lampa-fermecata-si-duhul-memorieiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.