Poezie
îmbătrânesc
1 min lectură·
Mediu
zilele se desprind ca foile, carte veche cu cleiul ros de timp
uitarea-mi bate-n poartă și geruri mușcă din mine
prin casă mă-ntâlnesc cu cel ce am fost ieri
credeam că o să-mbătrânesc frumos,
căzând alături lin ca pana, ce-și uită locul, rolul, zborul
dar viața ca o mare doamnă te minte-n față ignorând mirarea ta
în loc de piele fină ca matasea mă-împiedic în uitări și amănunte
din jale știu că s-antrupat Electra,
și-Atena i-a ieșit măritul său tată chiar prin frunte
n-am jale și n-am lacrimi și nu mai știu ce-i plânsul
uitate-mi sunt mai multe, uitat sunt chiar și eu,
doar Ea ce își pierde timpul și îmi bea ceaiul rece cum rece sunt și eu
001425
0