Poezie

dorul din mine

e altul decât dorul de tine

2 min lectură·11 octombrie 2015

Mediu

și nici măcar nu știu dacă pot să-l pun pe tarabă

așa cum aș pune pepenii galbeni cu miros de afurisenie dulce

sau primele brândușe legate discret cu ață neagră

dar până una alta el stă bine acolo, înăuntru,

nici vântul nu-l bate, nici soare nu-l arde

poate doar bruma să-l ajungă atunci când se aburesc ochii

dar în rest îi e bine

mai sughite el când și când și-și mai mușca limba

dar toate trec peste, nu-i așa?

uneori simte ca o apăsare, arcadă rătăcită pe sub pod de piatră rece

dar crivățul spulberă toate visele și-ți mușcă ochii osteniți ce caută zarea

saturația bătătucește pământul de jur împrejur

astupându-i porii cu sarea fină a neundelui ce rătăcește

departe de toată ura și de tot răul

fanioanele caută cerul cu ochi însetați de cunoaștere (sau poate recunoaștere)

și se sting încet-încet murindu-se-n așchii lemnoase

departe de trunchiul viu al vorbelor aninate-n limburi și culori

ala-bala-portocala, ce-ai mâncat de ai vărsat

vorbe prinse-n vârf de stuf năclăite de năduf?

lasă oistea cerului și ține a veghe geana răsăritului

dropiile îți vor arăta calea ciulinilor

iar stelele ți-or împleti suvițe gândurile sparte

cunună desfrunzită a rătăcirii

toate astea s-au bulucit a neliniște într-o lacrimă

și-au înghețat pe-o rană uitată deschisă

departe de cernerea frivolă a amintirilor

am-tam-tiri-mogodina, dorul umbra beat pe stradă

a lăsat doi colți a sfadă și-a vândut mașina

dor călător pe cer schimbător și fără motor

dorul din mine a altul decât dorul ce vine...

vine lin și umblă-ncet

fără rimă și un sfert

la jumate cerne-n sus

toate câte-s prin apus

001.418

Macovei Costel. “dorul din mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/14080539/dorul-din-mine

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.