Poezie
mătănii
1 min lectură·
Mediu
se făcea
că fruntea lui închidea noaptea
din piept înfloreau îndoieli
prelingându-se regrete pe umărul stâng
apăsându-mi apoi umărul drept
m-a conectat la uitare și-a-nceput să râdă
privindu-mă oarecum
neurologic
mai vorbim noi
a fluturat din vârful buzelor
și-a dispărut
catapultat
în poziția misionarului
012.107
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Macovei Costel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 44
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Macovei Costel. “mătănii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/13902893/mataniiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
privindu-mă oarecum
neurologic\"
privirea asta neurologica este interesanta in contextul conectarii cu uitarea.
Cred ca poemul este incarcat inutil de versul :\"prelingându-se regrete pe umărul stâng\"
Ar trebui totusi sa existe mai multa tensiune in poem pentru a-l valorifica.