Poezie
tăcut ca vântul
...romanț...
1 min lectură·
Mediu
mai șușotesc seara a ploaie
mai spulber frunze moarte-n parc
mi-e fruntea plină de gunoaie
când prin rigole mai cad beat
mai trec din când în când pe stradă
să văd de ți-i umbrela-n ușă
miros și eu toamna a moarte
când trag o dâră de cenușă
de multe ori îți fur o bluză
și margareta-n somn tresare
gândeam să sperii tot orașul
să-i fiu fantoma din dotare
e iarnă acum și-n țurțuri noaptea
își prinde poze la uscat
motanul toarce, ceaiu-n cană
mai casc-o toartă...m-au uitat...
001.678
0