Poezie

două

1 min lectură·1 iulie 2009

Mediu

și mușc…

am să iau cuvântul măr

și-am să-l potrivesc într-o rază de lună

ce nu are nimic de-a face cu pomul vieții

și care nici măcar nu știe că-i măr

cu pulpă zemoasă

ce-ascunde-n carnea lui

otravă pentru vise prezise

și voi pleca

lăsându-te să mă cauți

prin toate merele ce-mi cresc

gurguie-n gură

sub mușcătură

amprente

ți-am dat inima s-o asculți

și-ai apropiat-o de buze

iar ecoul sincopei

îți deslușea durerea

ai desfăcut-o ca pe-o caisă

și pulpa mirosea a iubire

iar sâmburele credinței

era tare.

cred în tine și-n mâinile tale

și-n buzele tale

și-n ecou

iar eu

o amprentă

pe sufletul tău

001.540

Macovei Costel. “două.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/macovei-costel/poezie/13894839/doua

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.