Jurnal
avanpremieră
1 min lectură·
Mediu
eu mă joc cu o tăcere
tu ai plecat să nu o mai auzi
și împreună
trăim la limita vieții
desparte-mă de mine-n tine
răsad pentru alte toamne
când nisipul va cerne zările pustii
triste de atâta pierdere
conjugarea timpurilor vieții
este un chin
ce poate fi întrerupt doar de Styx
sau de povârnișul Golgotei
verbul vreau este doar o invenție a omului
luată-n răspăr de la porțile Grădinii
unde Tigrul face o voltă maiestuoasă
îmbrățișând Eufratul
moartea nu e tăcerea de pe urmă
ci doar schimbarea tonalității unei partituri rătăcite
să reluăm vă rog de la măsura 33
001354
0