Poezie

memoria apelor

1 min lectură·29 decembrie 2003

Mediu

Pe locul unde m-a ridicat în brațe

a rămas o cumpănă de fântână

plină cu izvoarele zborului primordial

botezat în ape atât de limpezi încât,

prea pline de neînceputuri,

pe zenit se proiectau îmbrățișări

revărsate peste margini de ciuturi.

Spre nadir, ultimele stângăcii

se predau inocent privirilor în cădere,

instanța secetei din noi

condamna necruțător la săruturi

zidite sub frontiere lichide de piele

în haosul dinainte, în echilibrul dinapoi.

Pe harta albă a mareelor neîntâmplate

teritoriile de intenții suave

erau atunci atât de tulburi încât

între palmele noastre

albind nervos pe muchii de scuturi

se scurg și astăzi hemoragii albastre,

umbrele răscoalei noastre lichide

țintuite în veci la capetele tăcerii

se urmăresc însetate

într-o cumpănă neclintită de fântână.

6 februarie 2003

Din volumul \"Geometrii singulare\",

sept. 2003, editura Pro Transilvania, Bucuresti

096.370

Despre aceasta lucrare

Autor: Luminita Suse
Tip: Poezie
Cuvinte: 131
Citire: 1 min
Versuri: 26
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Luminita Suse. “memoria apelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/luminita-suse/poezie/36225/memoria-apelor

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

AM Alina Manole✓7 feb. 2003

Superba imaginea cumpenei pe locul careia este insemnata, in memorie, iubirea fara de care nu am fi putut da la o parte, intre zenit si nadir, apele, pentru a putea merge mai departe.

Z z✓7 feb. 2003

O poezie pretentioasa, ca o doamna cu care ti-e imposibil sa nu ai maniere. Ultima strofa iese parca putin in fata, imi pare mai bine concentrata simtirea in forma, iar imaginea este rupta parca din universul liric bacovian. Trist si frumos.

IS Ionut Simion✓7 feb. 2003

rebeliunea cu mainile albite,stranse puternic de scut, e semnul determinarii,hotararii de a merge pana la capat!
sub semnul stindardului tau, candoarea sfarseste in invazia tulbure ramanand doar cumpana de fantana,din brate,insa de data asta franta!
cam pe aici se opreste firul a ceea ce am inteles eu din scrierea ta Oriana!
insa ma voi intoarce spre aprofundare!
multumesc pentru constanta bunavointa!

DM Dan Mitrut✓7 feb. 2003

ca unul care si-a aruncat ochii prin sistemul solar putin, as observa ca \"din\" asteroizi nu se prea poate vedea ceva. \"de pe\" merge, pentru ca asteroizii sunt si ei niste pietroaie cu suprafete variabile de pe poti cobori asa cum cobori pe Luna.
acu\' observatia mea pur tehnica poate sa nu tina de poezie. Mie \"din asteroizi\" imi suna mai misterios.
te citesc cu incantare si surprind aspiratia ta cosmica dea apela la memoria apelor

LS Luminita Suse✓8 feb. 2003

Îmi cer iertare comentatorilor mei, dar am schimbat textul.

MC Madalin Ciortea✓9 feb. 2003

o poezie a inceputurilor neincepute , a eliberarilor de regrete paradoxale parfumate de intentia zilei de maine ancorata de o speranta asumata poetic ; semne tandre de senectute scuturate peste fericirile trecute intr-un suflet ca un scrin , ca un anotimp nerepetabil.

MC Madalin Ciortea✓10 feb. 2003

Am lasat o pagina de jurnal pe acest site in legatura cu etonimia \"Sarmis\" si cred ca o sa-ti faci o idee despre ce vreau sa spun (exista totusi o legatura cu vechea cetate dupa cum spuneai); in alta ordine de idei nu am nimic impotriva - poti sa publici parerea mea in volumul pe care intentionezi sa-l publici. MULT SUCCES!

IM ioan matiut✓15 feb. 2003

poem foarte frumos. stapanesti bine tehnica poeziei, ai har...ce mai! ai acces la marea poezie.
felicitari si succes!

Distincție acordată

LN Liviu Nanu✓15 feb. 2003

Inconfundabil stilul tau, Oriana. Putin cam incarcata insa asta nu-i scade valoarea. Te citesc intotdeauna cu mare placere, astept volumul.
Am remarcat:
- \"pe zenit se proiectau îmbrățișări\"
- \"frontiere lichide de piele\"
- \"albind nervos pe muchii de scuturi
se scurg și astăzi hemoragii albastre,\"
Buna treaba, Liana